Page 6 - Bunul_Econom_1902_21
P. 6
Pag- 6 BU NU L ECONOM Nr. 21
A dvocatul poporului. mai mult de cât rabdă pielea; scoatem câr- lui acestuia în scop de a fi distribuiţi
puliţele şi le stoarcem pe rană de atâtea-ori, membrilor ei. v <
până se opreşte sângele. Dacă rana e la Doritorii de a primi astfel de al
La ivirea de boule m olipsitoare mâni ori picioare, le ţinem in apă, până se toi,-dupd-cum am amintit şi în nr. 19
capul familiei e dator a face arătare despre opreşte sângele, pentru-că apa caldă opreşte al revistei noastre, se vor adresa Reu
aceasta ântistiei comunale sau medicului com sângele si nu face dureri ca cea rece. Oprin- niunii, arătând soiurile şi nrul lor
petent şi a se îngriji ide ajutorul grabnic al du-se sângele, stoarcem bine cârpuliţele şi le până cel mult ta 8 Iunie n. a. c.
aceluia. Dacă in timp de 24 de ore nu se punem pe rană una peşte alta şi cu făşia le 1 *
îngrijeşte de ajutorul medicului, se pedep legăm. Ne trecând sânge prin făşie şi ne sim
Tem pestăţi fi exundări. -Din toate
seşte în înţelesul art. de lege XL din 1879 ţind durere, putem lăsa se stea legătura mai
părţile ţerii se raportează despre tempestăţi
§ 99 cu o amendă în bani până la 600 cor. multe zile. Mai totdeauna când sângele curge şi eşirea apelor, pe urma cărora câmpurile
Astfel de boale lipicioase sunt: difteria, scar- a lene, se opreşte purcezând în modul arătat.
latina, tus» măgărească, trachoma [boala de De multe-ori însă sângele ţîşneşte cu sunt rămase devastate de sămănături, erburi
och ] etc. [Art. de lege XIV din 1876 § 80. putere din rană, ceea-ce arată că s’a rupt o şi pometurii Astfel se raportează din Odor-
Ord. min. de interne din a. 1894 nr. 91954). vână mare. Când cineva s’a rănit la mână heiul-secuesc că pe acolo Luni după ameazi
* \ a fost mare tempestate împreunată cu grin
sau la picior şi sângele ţîşneşte din rană, tre
Crescetorii verm ilor de m etasâ dină, care timp de douăsprezece minute a
bue sugrumată cu o legătură deasupra ranei.
trebue să se anunţe în fiecare an până la 15 bătut în mărimea alunelor. Asemenea şi din
Făcând aşa, scăpăm pe bolnav de moarte,
Ianuarie la antistiâ comunală, ori la inspec Timişoara, Szentes, Arad,Bud ap est a
căci altcum poate muri repede, din causa u-
toratul pentru cultura mătăsăritului pentru a se raportează despre ploi mari, împreunate
nei prea mari perderi de sânge. Totodată nu
primi ouă în scopulamintit. Gogoaşele de cu furtună şi grindină, ear’ din Sigetul-
trebue perdut timpul a se recurge grabnic la
metasă şe răscumpără de cătră stat dela a- Marmaţiei o telegramă dto 21 Maiu spune
ajutorul medicului. că în urma ploilor torenţiale a exundat Tisa
ceia, cari au primit ouăle tot dela stat. Pen
şi afluenţii săi, făcând mari devastaţiuni. La
tru vânzarea de ouă, răscumpărarea de go-
Nagy-Bocsk» valurile Tisei au dus 5000 de
goaşe şi pentru transportarea acelora, e de
blane [lemne] de ale erariului, cum şi părţi
lipsă a se cere permisul ministrului de agri
de case şi clădiri economice. In K 0 k 6 ny e s
cultură. (Art. de lege XXV din 1885. Ord.
nişte băeţi fiind suprinşi de năvala valurilor
ministrului de agricultură din anul 1886 nr
Praful -de insecte se îmbunătăţeşte
17094). s’au urcat pe arbor, unde au stat timp de
dacă i-se adaugă la 100 părţi praf de in
* secte, 1 parte naphtalină în formă de praf fin. zece ore, până-ce li-au putut merge în aju
Cei osândiţi la perderea dreptu tor părinţii. Hotarul comunei Hosszumez5
* . . . .
rilo r politice nu pot fi membri în repre e întreg sub apă. Tot despre exundări mari
întocmirea ferdriilor este o temă
zentanţa comunală şi nu au drept de votare ce nu se tratase până acum in nici o scriere raportează o telegramă din N ag y-Szol 1 os
nici la alegerile dieţale, nici municipale şi nici dto 20 Maiu, care spune că sunt inundate
specială. A apărut nu demult sub titlul *Die
comunale. (Art. de lege V § 56 din a. 1878). comunele Kirâiyhâza, Tekehâza, Szâszfalu,
Einrichtung und der Betrieb der Schmieden»,
Heteny, Gyula, Szirma, Saâvâr. Fancsika şi
o broşură care conţine multe informaţiuni Farkasfalva, şi că foarte multe vite mari au
Medicul casei. practice pe acest teren şi poate fi de ajutor fost luate şi duse de valurile Tisei.
atât măiestrilor cât şi calfelor de meseria a-
*
ceasta. Cartea are 72 pagine şi trei tabele
P e insula M artinfque. Vulcanul
Îngrijiri în cas de răniri. cu ilustraţiuni. Autorul este Hermann Schmel- Pelee, care a nimicit deunăzi Oraşul Saint-
(Urmare şi fine). zer, ear editorul Baumgartner în Lipsea, de
unde se poate şi procura. Preţul e 2 mărci. Pierre cu toţi locuitorii săi, îşi continuă ac
Toate mijloacele pentru oprirea sânge * tivitatea destructivâ, ameninţând oraşul Forte
lui din răpi enumerate până aci şi folosite Cum se scot pete de rugind din de France. Acum 3 zile vulcanul Pelâe din
de poporul neştiutor pot avea un resultat pânză. Pete de rugină se scot din pânză, nou s’a aprins. Ploaie de, cenuşă însoţită de
pentru scurt timp, însă rana se va vindeca dacă se moaie locurile pătate într’o solu- fulgere şi tunete a acoperit oraşul F or te de
foarte încet sau va da naştere la coacerea ţiune din 1 parte de cianat de potasă, 500 F r a n c e, capitala insulei. După ploaia de
părţii rănite, ca semn, că în rană au intrat de părţi apă şi 1 parte de acid sulfuric con cenuşă a urmat ploaie de petri. Locuitorii
matefii străine, necurăţenii: ca praf, apoi un centrat; petele, cari au devenit acuma albas oraşului văetându-se au fugit din oraş.
sori râncede, murdare folosite în scop de a tre se mai spală în o soluţiune de carbonat Viaţă lor e în fiecare moment periclitată. Pe
le vindeca, însă în realitate pentru a pro de potasă. muntele Pelee s’au deschis cratere nouă şi
duce In răni un cuib de materii, cari produc lava ferbinte curge necontenit. Lava revăr-
purolu şi care nu constă din altceva decât sându-se în mare a adus în terbere şi apa
din carne,,pele, etc. putrezită în urma necu NOUTĂŢI mării. Două corăbii, cari voiau să debarce
răţeniilor ce au întrat în rană. în port, în urma erupţiunei vulcanice au tre
In general curăţenia şi împedecarea de buit să părăsească grabnic portul. Oraşul
a întră în răni materii murdare vindecă ră _P. T. restaiiţieri cu abonamen Forte de France e mereu ameninţat de cele
nile cu mult mai repede ca ori-ce doftorîe tul pe cuartalul espirat sunt rugaţi mai mari pericole. Vulcanul varsă foc şi e
dată de babă cutare sau cutare. a trim ite cât m ai neîntârziat preţu l într’o teribilă erupţie eu ploaie de petri. Ma
In ce priveşte oprirea sângelui, cel din- abonam entului> contrar vom fi siliţi rea ferbe, aerule plin decenuşe. Erupţiunea
tâiu lucru va fi să apăsăm pe rană cu o a sista expederea ziaru lu i la adre din zilele din urmă e mai groaznică ca la
cârpă curată. Pe urmă punem într’o oală sele d-lor. U ltim u l term en este 1 început. Catastrofa totalei nimiciri a oraşului
smălţuită, curată să fearbă apă în clocote, în Iunie n. a. c. F o r te d e F r a n c e devine tot mai iminentă.
care băgăm şi 20—30 cârpuliţe de mărime * La St. Pierre au fost înmormântate
îndoită cât a ranei, rupte dintr’o pânză cu Domnii1 membri ai „Reuniunii până acum şese mii de cadavre. Geologii
rată, spălată maî nainte, cum şi o fă.şie fă Economice din Orăştie“ sunt prin a- sunt de părere, că America medie în urma
cută din aceeaşi pânză, mai lungă ori mai ceasta încunoştiinţaţi, ed pe la 10—12. atâtor ferberi suterane, cari să declară în
scurtă, mai lată sau mai îngustă, după gro Iunie n- a. c. Reuniunea va înainta eruperile vehemente ale vulcanilor, este ame
simea părţii pe care se găseşte rana. Apa onor. ministru al agriculturii cererea ninţată cu totală pustiire.
ieartă o lăsăm să se mai răcească, dar nu pentru a primi altoi în toamna anu- ' . '* ''V- '
