Page 1 - Bunul_Econom_1902_22
P. 1
Anul III. Orăştie, 7 Iunie n. 1002. Nr. 22.
REYISTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORCAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului".
A B O N A M E N T E : II A P A R E : I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) n In fiecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. ij Abonamentele şi inserţiimile se plătesc înainte.
luând câteva exemple cunoscute aproape şi de a mai fi liber pe munca sa. El
Adevăruri. fiecăruia, însă a căror destăinuire o devine arendaşul propriului seu loc şi
reţin dintrun sentiment de ruşine reu aproape toată munca lui este absorbită
înţeles. pentru a agonisi' interesele ce sunt a
j
Cine nu ştie că scopul principal se plăti băncii respective. Sfîrşitul este
Ni-s’au făcut din mai multe părţi
al înfiinţării atâtor bănci româneşti au uşor de dedus, Provocări de plată, in
observaţiunea, că noi ceşti dela „Bunul
fost salvarea românului ţeran din mâ- teresele de întârziere de plată îngrămă
Econom" mereu ne plângem şi vedem
nile cămătarilor, ca el pe lângă înlesni dite, faliment şi toba pentru venzarea
toate lucrurile ce priveşte agricultura,
rea de a putea lua un împrumut să proprietăţii şi de regulă şi o moştenire
industria şi negoţul nostru, —■ mai
plătească o camătă modestă, potrivita de datorie cătră bancă pentru cheltueli
mult în negru decât în roşu, adecă
şi a avea şi alte înlesniri de a restitui de proces şi execuţie.
suntem pesimişti.
capitalul împrumutat. Trecem peste mă Eată isprăvile acelor domni dela
Starea aceasta sufletească, atri
rimea carnetelor la care se adaugă şi unele bănci româneşti, cari pentru a
buită noue nu este tocmai exactă.
diferite plăti a diferitelor taxe încassate înfiinţa o astfel de instituţiune şi a lua
Dacă lăsăm ici-colea să se întrevază o
de cătră bănci, cari în fond încă sunt după capitalul lor depus şi până la 15%
urmă de desnădejde, ea încă poate fi
a se adăuga intereselor şi insistăm mai trimbiţă cu mult alaiu, că doresc nu
îndreptăţită. Am zis urmă, căci nă
mult asupra înlesnirii ce acoardă băn mai şi numai binele poporului.
dejdea nu ne va părăsi nici odată.
cile împrumuturi pe creditul personal Acesta este unul din exemplele ce
Ştim prea bine, că la un popor
al publicului. am indicat mai sus.
cum este şi al nostru, păstrător al obi
ceiurilor moştenite dela moşi-strămoşi, Ţeranul nostru este încă naiv (uşor Vom urma înainte.
este foarte greu a introduce în vieaţa crezetor) în astfel de afaceri. El pentru
lui inovaţiunile cele mai folositoare pe o nevoie momentană aleargă îndată la
terenul economic, pentru a putea fi în bancă. Doi trei cavenţi sunt uşor de
rînd cu alte popoare, ce ne înconjoară. găsit; împrumutul acordă cu repe
Avem, ce este drept, apostoli cari ziciune mai ales când are spriginul
se jertfesc pentru a da sfaturi şi exem vre-unui puternic dela bancă. O bună Episcopul Pavel.
ple demne de imitat, înse în mare parte parte a banilor primiţi se petrec mai
dintre aceştia sunt şi de aceia, cari întâiu în «aldămaşul» obicinuit, restul
urmează zicalei româneşti: „Fă! ce zice se foloseşte pe lucruri neproducâtoare P. S. i Sa Episcopul greco-catolic
popa, ear’ nu face, ce face popa". In ca îmbrăcăminte mai bună d. e , sau în Mihail Pavel a încetat Duminecă
contra acestora avem de obiectat. Ei general pentru lucruri ce pot aştepta dimineaţa la orele 7 20 din vieaţă în
dau un foarte reu exemplu acelora, până la vremuri mai bune. Slatina, locul seu de vilegiatură şi băi.
cari ar trebui să urmeze sfaturilor si Care este urmarea ? Vine terminul înaltul prelat era dus la Slatina
cu deosebire faptelor lor. de plată. Bietul ţeran ca să poată plăti de mai multe zile si era de altfel de-
5
Să lăpădâm toată făţărnicia, rea- carnetele pentru banii împrumutaţi, a plin sănetos. Duminecă dimineaţa se
voinţa şi toate relele cari caută a aco căror urmă a dispărut, este silit a-şi simţi înse reu şi spuse celor din ser
peri gândurile noastre ascunse, să ne vinde vre-o vită din curte, cu care să viciul seu să cheme preotul pentru a-l
uităm în inimile noastre şi să ne măr satisfacă cererea băncilor plus spesele împărtăşi cu Sfintele Taine. Pe când a
turisim, vom vedea că multe pecate lor cu diferite provocări şi taxe şi ast sosit înse preotul, n’a găsit de cât cor
facem sub cuvent că dorim numai şi fel urmează până ce bietul sătean dacă pul rece al celui-ce fu numai căldură
numai binele obstesc, al poporului nos anul de recoltă este reu, e silit a cere şi bunătate, a mecenatului fără pâreche
tru încă prea puţin cult. altă sumă împrumut pe garanţia pro în istoria bisericii gr .-cat. române, a
Ca să fim mai uşor lămuriţi, nu prietăţii sale, adecă şi-o intabulează. In prelatului care era încunjurat de iubi
vom cerceta chestiuni de înaltă politică momentul acesta în cele mai multe ca rea şi stima nu numai a eparchioţilor
economică şi naţională, ci credem că şuri un astfel de împrumutător şi-a per- sei, dar a tuturor Românilor, după-cum
va fi de-ajuns pentru înţelesul tuturora, dut caracterul de a mai fi proprietar trecere mare avea şi înaintea concetă-
