Page 2 - Bunul_Econom_1902_22
P. 2
Pag. 2 , ___ B U N U L E C ONO M Nr. 22
ţenilor noştri maghiari, a guvernului şi Pomposul internat de băeţi, şi şcoala
Tronului. civilă de fete provezută şi aceea cu P i r u l .
internat, vorbesc de bunătatea sa, ear
Numele lui Mihail Pavel se va în
scrie cu. litere de aur în istoria popo fondul subsidiar destinat pentru sco-» Această buruiană pricinueşte agri
puri religioase şi culturale, a trecut de cultorilor pagube simţitoare când se
rului român. Agoniseala unei vieţi la
borioase, el a închinat-o întreagă pe mult peste suma de un milion floreni. iveşte în proporţie mare prin sămeftă-
turile de oves, orz etc. şi mulţi cari au
altarul culturii. Cât va trăi neamul ro Nu-s decât puţine zile de când el
suferit pagube se întreabă cum să se
mânesc, se va vorbi de pioasele aşe îşi serbase iubileul de jumetate veac â
scape de această pacoste. Milioane de
zăminte susţinute din fundaţiunile lui activităţii sale la altar. II încunjurase
sdminţe de pir cad pe mirişti, milioane
Mihail Pavel. iubirea şi devotamentul tuturor Româ
de rădedini de pir zac de ani în pă
Feri citul Episcop s’a născut în nilor, ear din partea Tronului încă a mânt şi o bună parte din ele va ră
Recea la 6 Sept. 1827. A studiat în fost împărtăşit de mare distincţiune.
sări, spre marele necaz al agricultorilor,
Baia-mare, Sătmar şi Caşovia, ear teo - Regretul sincer al tuturor acestora
pentru a cotropi sămenăturile de pri
logia în V i e n a la S. Barbara, apoi la îl însoteste. în mormoni
5 )
măvara, dacă aceasta nu se evită (în
Ungvar şi Sătmar. In 21 Martie 1852 Fie-i ţerîna uşoară şi memoria
conjoară) prin o lucrare potrivită a pă
fu sfinţit preot celibe, şi apoi numit binecuvântată!
notar consistorial la Muncaciu pe sama mântului.
Românilor din aceea dieeesă. La 1856 In multe caşuri se evită apariţia
după înfiinţarea diecesei de Gherla a DIN LUME în proporţie mare a pirului printr’o
fost numit notar consistorial acolo. grăpare la timp a arăturii făcute de cu
După patru ani trecu ca paroch în Pace anglo-bură. toamnă pentru sămenăturile de primă
Slatina şi vicari al Maramureşului. In vară. Pirul nu poate fi combătut pe
Lordul Kitchener depeşează la Lon
11 Sept. 1872 a fost numit Episcop Câmpii, prin întârzierea răsăririi semin
dra în 2 Iunie, că : „Protocolul care con
la Gherla. In această înaltă posiţie a ţei ce dormitează în pământ, ci din
ţine condiţiile de predare a Burilor a fost
lucrat mult pentru prosperarea învăţă contră prin favorisarea pe cât se poate
semnat ieri-scară la orele g jo de toţi
mântului poporal In 29 Ianuarie 1879 a răsăririi cât mai repede a seminţei
delegaţii Burilor, de gnvernorul Milner
e numit Episcop la Oradea-mare, unde pirului şi prin distrugerea cu grapa sau
f de mineil.
a desvoltat o activitate dintre cele mai extirpatorul a pirului răsărit, înainte de
Ştirea păcii a produs însufleţire sâmenatul ovăsului sau orzului.
bogate. Tot ce a putut aduna cu mare
enormă în Londra. Pe Mansion House
cruţare a dăruit spre scopuri religioase Dacă cu , toată distribuirea (împrăş-
(primărie) sunt puse placate mari albe
şi culturale. Vom aminti aici câteva : tierea) de sămânţă, liberă de ori-ce să
cu inscripţia : Pacea e proclamată / Lord
a împodobit biserica catedrală din Ora- mânţă de burueni, totuşi se iveşte mai
Mayoriil a eşit pe balcon şi a ţinut un
de cu lucruri de artă de toată Frum- târziu pirul în sămenăturile. de primă
discurs însufleţit între aclamaţiile mulţimii.
seţa; a restaurat biserica parochială din vară, mai există un mijloc bun şi eftin
Condiţiunile le cunoaştem numai
* Beiu.ş; a îmbunătăţit salariile profesori pentru distrugerea lui şi anume grâpa-
din isvor englez şi nu sunt în total
lor din Beiuş şi a pus basă la fondul rea sămenăturilor cu grape uşoare.
date în publicitate. Aşteptăm textul
lor de pensiune; a reclădit în mare Atâta timp cât pirul nu are decât
oficios pentru a-1 comunica exact şi
parte gimnasiul din Beiuş şi Ta pro- 2 frunze, el poate fi în cea mai mare
cetitorilor noştri.
vezut cu toate mijloacele de învăţământ, parte distrus printr’una sau două gră-
conomii, ce putem agonisi şi noi şi să ne a- V.: Dar cum să fac? Doamne fereşte-
F O I T A
jutăm Ia nevoi, că aşa fac oamenii cu cap. mS şi pe mine....
V.: Da bine, omule, eu nu-s în stare D.: îndată, vecine! In societatea noastră
să-mi ţiu strînsurica mea? din sat se primeşte oricine: copii, femei,
Bănci populare.
D.: In ulcică, nu-i aşa? bărbaţi. Poţi să pui ori-ce sumă vrei dela
V.: Se înţelege, cum făceau bătrânii
; (sfat între doi săteni). 50 bani lunar în sus. Cassarul îţi trece în li-
noştri,.. bel şi-ţi dă şi chitanţă. La nevoie te împru
D.: Dar dacă te-o vedea cineva, când muţi, cu o dobândă mică. Pentru sume mai
Vas i l e: Rele vremuri ara ajuns, mei îi îngropi, nu ţi-i ia ca din oală? mari decât capitalul teu, iai garanţi. Banii se
vecine. Toţi aleargă să te înşele. Să-ţi ia pă V.: Ii ţiu în chichiţa lăzii, vericule. păstrează şi aduc dobândă şi dobândă ia
răluţele. din legăturică, strînse cu atâta trudă. D.: Da, şi tot iai mereu ca să cumperi dobândă.
ba tutunaş, ba rachiaş, ba să faci vre-un cu- V .: Ia lasă, trate, la nevoie mă împru
Dumi t r u: Cum? ce vrei să zici, vecine?
mătru ori vre-un fin, aşa-i că te trezeşti într’o mut eu la un negustor din oraş. Doar nu. ia
V.: Ce* nu ştii? Ne-a chemat învăţăto
zi fără ei ? cine ştie ce dobândă. Numai trei Iei la pol
rul nostru şi zor nevoie să ne întovărăşim,
V.: Bani să am eu, câ-i las la oraş, lâ pe lună, şi-mi mai dă şi.rachiu pe datorie.
ca să-i dăm şi lui parale. N’ajungeau percep
dl Iani. Ce negustor cinstit! Ii poruncesc o D.: Gros mai eşti la cap, frăţioare.
torii şi cârcimarii, cari îţi iau şi cenuşa din
jumătate de vin şi el îmi aduce o oca. Apoi 3 lei la pol pe lună fac 36 lei dobândă
vatră! ; :
D.: Dar dacă moare, ori rămâne mo la 20 lei pe un an. Eată de ce munca noas
D .: înţelegi greşit, vecine.
fluzite lasă cnir lani cu buzele umflate. tră se duce în vent şi nu ne mai plătim de
V .: Cum aşa? V.: Da doar o da D-zeu să nu mai fie datorii nicî morţi. •
D.: Şezâtorile dela şcoală sunt numai cum cobeşti d-ta, vecine. V.: Aşa o fi. Că ved eu, că am luat
pentru binele nostru. învăţătorii ne sfătuesc D .: Bine ar fi, dar vezi, D-zeu dă, dar numai 200 lei anţerţ la facerea caselor şi
să ne întovărăşim, sL ne strîngem micile e- în traistă nu bagă. ( am plătit până acuma 900 şi tot mai sunt
