Page 3 - Bunul_Econom_1902_22
P. 3
Nr. 22 _______ _ BUNUL ECONOM Pag 3,
pari. Nu trebue să-i fie nimănui frică Advocatul poporului. Neguţătorii de vite cari. au cumpă
de a pricinui vr’o stricăciune sămenă- rat vite din comune streine, aducându-le a-
casâ sunt datori ca în teţmin de 12 ore să
turii de primăvară, fie ea răsărită sau le anunţe antistiei comunale, ear paspoartele
P entru a putea strînge milă din
nu, dacă pământul nu e bolovănos şi toată ţeara, trebue să se ceară permisiune acestora a le preda aceleia Spre păstrare.
rămâne deci la suprafaţă afenat şi mă dela ministrul de interne. Acela care voeşte
; - ; i - i m w v ;
runţii şi care nu prinde coaje după a strînge milă numai din oraşul sau comi
ploaie. tatul în care trăeşte, trebue să ceară permi Pentru Zidari. Spre a face ziduri din
siunea dela vice-comitele comitatului respec
Şi la pusul cartofilor şi la sămă- cărămidă i mpe r me a b i l e pe nt r u apă să
tiv. Cu permisul acesta nu . se poate cere
natul napilor (sfeclelor) lucrarea pămân milă în alte comitate. Comunele ca atare nu impregnează în intervale scurte cu următoa
rele doue soluţiuni: una constătătoare din
tului trebue astfel făcută, ca se se gră- pot da permis la nici un cas pentru scopul
săpun şi apă, ceealaltă din alumen [alaun] şi
peze întâi pirul răsărit şi apoi să se acesta, nici chiar locuitorilor din loc [Ord.
apă. La o litră de apă se pun 300 grame
pună cartofii şi să se samene napii. min. de interne nr. 18613 din 1892]. de săpun şi la 4 litre de apă 200 grame de
*
Stîrpirea pirului este în străinătate P entru extrădarea atestatelor de launen. Zidirile să fie bine uscate şi curate,
obiectul unei mari atenţiuni din partea botez pentru timpul înainte de 1 Oct. 1895, temperatura aerului să nu treacă peste 8
trebue să ne adresăm la preoţii respectivi, grade R. Mai întâiu se spoeşte z dul cu un
agricultorilor, din partea fabricanţilor
ear pe timpul dela 1 Oct. 1895 încoace he pămâtuf lat cu soluţiunea de Săpun, care tre
de maşini agricole, cari îşi dau oste
adresăm !a matriculanţii de stat din locali bue să fie de tot ferbinte. După 24 ore
neala de a produce mereu instrumente aceasta spoială s’a întărit şi uscat: şi apoi
tatea, unde s’a născut cel pentru care cerem
mai potrivite pentru atingerea acestui actul. [Art. de lege XXXIII § 29 din 1894], urmează spoiala cu soluţiunea de alumen de
scop, din partea fabrieelor chimice pen * o temperatură de 13—17° R. După 24 ore
P entru dobândirea dreptului de se repetă întreagă procedura încă odată şi
tru obţinerea de produse chimice cari
a întră în legământul comunei, trebue înain apoi de atâtea ori până ce devine zidul im
să stîrpească această plagă a agricul
tată cererea la antistia corn. a acelei comune, permeabil pentru apă. NumâruL spoiturilor
turii şi din partea guvernului pentru unde respectivul intenţionează a se aşeza. recerute depinde dela presiunea apei, la care
îmboldirea celor interesaţi de a a- In cerere trebue arătat anume, că de doi este expus zidul.
tinge acest ţel. ani locueşte în comună, a plătit dare şi a *
purtat şi sarcinile comunale. (Art. de lege , Pentru grădinari. Sunt unele sub
stanţe, cari dacă se amestecă în pământul în
X II din anul 1886 §11).
*
Dela Reuniunile noastre. Cu ocasiunea transportului vi care cresc plantele, au o mare influenţă asu
pra coloritului acelor flori. Astfel dacă se
telor de vânzare ori pentru tăiat, fiecare om amestecă răzetură de fer în pământul unde
„Reuniunea socialilor români din e dator a lua cu sine paspoartele de vite, cresc Hortensiile, florile lor iau o coloare
pentru-că la caş contrar poate fi deţinut din albastră, adecă o coloare nenaturală la Hor
a ţinut la 29 Main n. a. c. a
partea antistiei comunale, gendarmilor ori fi- tensii. Acum de curând sau făcut câteva în
5-ea serată literară din anul acesta, ear
nanţilor. Vitele destinate pentru vânzare ori cercări cu anilină verde [pentru coloarea flo
„Reuniunea meseriaşilor şi comercian tăiat pot fi minate peste hotarele comunelor rilor panselelor precum şi a răsadurilor de
ţilor din Sebeş"' a tinut în 5 Iunie n. numai pe căile designate spre acest scop.
t ' ■ ■ ■ ■ ) - > pansele. Se iau flori sau pansele cu rădăcini,
a. c. un concert în folosul văduvelor şi Păşunatul în decursul minării e oprit, adă se scufundă în (asemenea soluţiune şi în
orfanilor meseriaşilor si comercianţilor patul se poate îndeplini numai la locurile câteva minute albul din flori se schimbă în
j > >
din Sebeş. designate pentru acest scop, din partea an- albastru strălucitor, ear’ părţile roşii în violet.
tistiei comunale. [Art. de lege VII din 1888 Aceste pansele se pot planta din nou în
Ambele au avut un succes dese- § 18 şi ord. min. de agricultură din 1888 pământ şi vor da timp de vr’o săptămână
vîrsit Vom reveni cu amănunte. nr, 40000 §§ 57—59], flori cu colori neobicinuite.
}
*
dator. Dar; mi-e frică şi de societăţi, me ve rnânţă. Şi să nu prea ai pisici, adecă nâca- nu poţi face singur, cu mai mulţi în unire
cine. Dacă cassarul papă banii, ce te faci? zuri multe. poţi. Eată rostul societăţilor.
D.: Asta nu se poate întâmpla: cassa V .: Atunci îi bună strînsurica. Dar ce- Acum ai priceput?
rul se alege de noi dintre oamenii cei mai ea-ce nu întră în capul meu e, că la ce să V.: Am priceput, vecine, mulţămesc. Şi
bogaţi şi mai cinstiţi. El depune garanţie. Nu strîrigem banii toţi la un Ioc? apoi ci-că să te mai iai după gură lumii. Mă
poate ţinea în cassă decât 200 lei. E Contro puseră la îndoială unii şi alţii, dar acum să
D : Te voiu face să pricepi şi asta,
lat de 10 membri şi pentru un ban al so ştii, vecine, că me duc şi eu cu strînsurica
vecine. Câte degete ai la mâna ta?
cietăţii se duce la puşcărie şi răspunde cu a- mea la societatea noastră din sat
V.: Cinci.
verea sa. D.: Bine, D-zeu să-ţi ajute, să-ţi aduni^
D.: Ia c’un deget banca asta.
V.; Sunt unii dintre noi, cari n’au bani albi pentru zile negre. Adună la tine
după-ce bea apă şi voi daţi mereu cu socie V .: Nu pot. reţe, ca să ai la bătrâneţe.
tatea!... D .: Dar cum poţi ?
Să nu uiţi că:
D.: Dar ia spune-mi: Tutunul şi ra V .: Să pun toate degetele împreună,
Munca şi păstrarea sunt isvoarele bo
chiul pe ce-1 cumperi? sau mâna toată, ori pe amândouă.
găţiei. Să muncim dar fără preget şi să pu
V.: Ei, 10 bani un pachet şi 10 un D,: Apoi tot aşa şi cu societatea. Ca
nem la o parte din ceea-ce câştigăm. Să lu-
rachiaş pe zi doar nu-i lucru mare. pitalul nostru poate nu ne va ajunge la o
gim de cei-ce ne spun că ne putem îmbo
D .: Aşa e. Dar dacă ai lăsa la păca nevoie mai mare şi atunci societatea ne dă
găţi fără muncă şi păstrare. Să nu rîvnim la
tele tutunul şi rachiul, cari pu ţi fac decât mai mult cu ajutorul celorlalţi societari.
bunul altuia, ci să luăm pildă dela cei-ce
reu, şi ai pune la societate 20 bani zilnic, a* Ia fugi repede vecine şi îndreptează pâ-
şi-au tăcut stare numai prin muncă dreaptă.
vedea că într’o lună fac 6 lei, în 3 ani 408, retele coşarului d-tale, că s’a cam lăsat.
In muncă dreaptă şi unire stă fericirea şi
în 10 ani 934 şi în douăzeci de ani fac un V.: Singur nu pot. O să chem vre-o
-puterea. •
capital de 2476 iei. Banii se înmulţesc ca câţiva vecini să-I îndreptez.
şoarecii de repede. Numai să prinzi la să- D .: Te-am prins. Va să zică ceea-ce {„A.") jP. Chiriţescu.
