Page 4 - Bunul_Econom_1902_22
P. 4
Pag- 4 B UNU L ECONOM Nr. 22
Composiţia şi clasificarea şi pentru planeta ce locuim, adecă globul nostru terestru,
pămînturiior. apoi o specie (fel) de pământ (negru, galben, etc.), o bu
cată de loc (parcelă) de arătură, fânaţ, grădină, pădure
etc,, locuitorii de pe pământ (zicala: cât e lumea şi pă
, (Reproducerea interzisă)
mântul), etc. etc.
(Urmare). ;
Când voiiu însă a studia pământul sau terenul nostru
3 . Pământ mijlociu sau nesipo-argilos sau atgilo- agricol trebue să ne folosim de un termin (cuvânt) mai
nesipos. Conţine aproape aceeaşi măsură de argilă cât şi apropiat de el, ca să nu se facă confusiune şi să se strice
năsip. Aceste pământuri dacă conţin şi o cantitate destul înţelesul.
de mare de humus sunt cele mai bune, deoare-ce întru
Ne vom folosi aşadară de aci înainte pentru deter
nesc toate însuşirile bune ale pământurilor nesipoase şi a
minarea unui teren agricol de cuvântul „sol" (derivat din
celor argiloase. Ele priesc tuturor plantelor noastre cul
latinescul solum) şi care este folosit în toate limbile ro- /
tivate.
manice* cum este şi a noastră românească, pentru a numi
4. Pământ humos*) numim un pământ nesipos mijlociu
cu el pământul producător de vegetale (plante).
sau lutos, care conţine o porţiune potrivită de humus; îl
cunoaştem după coloarea neagră a pământului. Deşi hu < Dacă săpăm o groapă d. e, pentru o fântână, vom
musul influenţează asupra fertilităţii (rodirii) pământului, observa că până la un loc oare-care pământul este mai
totuşi găsindu-se într’o cantitate prea mare (ceea-ce este negru, dovadă că conţine humus în el, mai afund el devine
foarte rar) nu prieşte la toate plantele; un astfel de pă de o coloare mai deschisă, deşi este de aceeaşi composiţie
mânt se numeşte prea humos. minerală, adecă este tot nesipos, respective argilos sau
5. Păment calcaros sau vâros se cunoaşte, că pă mijlociu ca şi la suprafaţă. Urmând mai departe cu săpă
mântul, fiind de ori-ce natură, conţine foarte multe bu tura, vedem că stratul se schimbă, el este cu totul deo
căţi de peatră de var şi dacă turnăm peste el vre-un acid sebit de acest fel de pământ. Dacă stratul de deasupra a
(acreală) ferbe. Pământul văros dacă este şi argilos, poate fost d. e. năsipos, îi urmează unul argilos, după acesta u-
fi cel mai fertil, dacă însă este nesipos, el devinepreafer- nul petros etc. Urmând astfel săpătura, vom da în fine de
binte, încât vară, în căldurile cele mari, plantele ard şi per. un strat, prin care nu mai trece apa şi cşre este de re
6. Pământ sărăturos se numeşte acela, care conţine gulă fundul fântânilor noastre.
o cantitate mai mare de săruri, precum: sarea comună,
Pe basa acestor cunoştinţe premergătoare putem a-
sodă, salitră şi altele. Aceste pământuri de regulă sunt
cuma studia mai deaproape sulul. Numim sol stratul su
neroditoare şi se pot cunoaşte în timp de secetă, că se
perior al terenurilor agricole, pe cât timp el cuprinde ar*
acopere pe suprafaţă cu un praf alb din sărurile ce conţin.
celeaşi materii minerale.
7 . Pământ turbos sau mărăcios. Dacă s’a scurs apa
Solul se împarte în două părţi: sol arabil şi neardbil
dintr’o baltă, în care au crescut multe plante aquatice (de
(inert sau mort). \
apă), precum trestie, răgoz şi altele, vom găsi că pe fun
dul bălţii s’a format un strat de cotoarâ, frunze şi rădă Solul arabil este stratul superior, în care se fac ară
cini împletite una într’alta formând o massă moale, care turile, sămenâturile şi în care planta îşi ramifică rădăcinile
uscată se aprinde şi arde. Această massă se numeşte sale în cea mai mare parte.
turbă (turfă)^ care la aer se preface cu timp în humus.
El este de regulă mai negru ca restul pământului,
Pământul care conţine multă turbă se poate preface
din causa humusului ce s’a format din rădăcinile şi restu
în pământuri foarte roditoare, dacă ne îngrijim să scurgem
rile recoltelor plantelor cultivate.
toată apa din. el şi lucrând pământul de repeţite-ori, ca
turba să se prefacă' în humus. Dacă turba se află în can Cu cât adâncimea solului arabil este mai mare, cu
tităţi foarte mai i şi într’o grosime considerabilă, scoatem atât este mai priincioasă vegetaţiunii plantelor. Ea depinde
cu plugul fâşii sau brazde, le lăsăm să se usuce şi le dăm dela arătură, prin urmare dela voinţa cultivătorului.
foc; cenuşa se împrăştie deopotrivă peste pământ.
Solul nearabil sau inert sau mort este stratul de pă
mânt, care vine îndată după solul arabil şi are, dupâ-cum
am zis: tot aceeaşi composiţiune minerală.
* . ,
Sol si subsol. îndată după solul inert vinq subsolul, acest strat are
altă composiţiune minerală. El poate consta dintr’un sin
gur strat sau din mai multe; el se întinde până la stratul
impermeabil, adecă prin care nu mai poate străbate apa,
precum este stânca de peatră.
La capitolul „formarea pământurilor agricole“ am zis
că în agricultură se înţelege sub cuvântul „pământ" stra }Sol arabil ) _ _
tul de deasupra al globului nostru terestru până unde îşi inert j
înfig plantele rădăcinile lor. Acest cuvânt : pământ în limba
(compus din trei straturi de
poporului mai are şi alte înţelesuri,"— aşa el se foloseşte diferite composiţiuni)
*) Să nu se confunde cuvântul humus cu numirea populară: „humd“
B I B B m U m m m U l-Stratul impermeabil
care însemnează cu totul altceva.
