Page 5 - Bunul_Econom_1902_22

Nr. 22 B U N U L EC ONO M Pag. 5

Se întâmplă de multe-ori ca subsolul să fie aproape Melioraţiuni sau îmbunătăţiri de
de supraiaţa pământului şi îl putem ajunge cu instrumen­ ale pământului.
tele noastre agricole. In acest cas el trebue studiat din
următorul punct de vedere: Dacă prin composiţia sa este
mai bun sau mai râu decât solul şi prin urmare ameste-
înţelegem sub cuvântul melioraţiuni toate lucrările
cându-le poate îmbunătăţi sau strica acest strat.
cari au menirea a Îmbunătăţi pământurile noastre în mod
Inse chiar dacă subsolul zace mai afund, totuşi trebue
durabil, adecă pe un lung şir de ani înainte, Intre acestea
cercetat şi el, deoare-ce încă are influenţă asupra solului;
- avăm: săcarea locurilor mlăştinoase, îndepărtarea petrilor
el va fi cu atât mai acomodat (potrivit) pentru sol, cu cât
mari, netezirea suprafeţei solului, legarea nisipurilor sbu-
se va deosebi mai mult de el în privinţa composiţiunii
rătoare, plantaţiuni de protecţiune contra vânturilor etc.
minerale. Astfel la un sol nesipos subsolul argilos va fi cel
mai favorabil şi vice-versa.'
Abaterea apelor de pe pământuri.

Pe cât de folositoare este apa pentru des voi tarea
Inclinaţiunea şi exposiţiunea plantelor, pe atât devine de stricâcioasâ acolo unde* se
pămîntului. află într’o cantitate prea mare. Dacă apa umple toate
găurelele dintre părticelele ce compun pământul, aerul şi
căldura nu mai străbat în el şi plantele noastre cultivate
nu se pot desvolta şi pier. In astfel de caşuri trebue să
abatem apa de pe pământuri, fiind Stricâcioasâ
Pentru cultura plantelor agricole este mai favorabil
înainte de toate trebue să cercetăm de unde provin
când suprafaţa solului este foarte puţin inclinată, sau ho-
aceste ape, ca să putem lua după aceea măsurile cuvenite.
risontală. Jn caşul dintâi apa de ploaie nu poate sta pe
Pământurile aşezate în apropierea rîurilor, sunt adese­
pământ şi se scurge mai iute. Dacă pământurile sunt prea
ori inundate de apele lor şi dacă ele nu se scurg d e '
inclinate, atunci suprafaţa lucrată cu uneltele agricole de­
grabă, ne pot face mari pagube.
vine mai mare, deşi ea nu produce mai multe plante de
In caşul acesta vom feri pământul de inundaţiuni, tă­
cât dacă această SEEprafaţă ar fi redusă la una horisontală.
când parapete de păment (ridicâturi) destul de înalte şi
Locurile puţin inclinate se pot folosi ca arătură. Dacă
puternice pentru a nu fi rupte de, apă când vine mare.
se măreşte înclinarea, mai poate servi pentru fânaţe şi
Pentru a le da o soliditate şi mai mare, le vom planta
păşune, apoi ca grădini de pomi şi vii şi în fine locurile
cu arbori.
mai inclinate le vom planta cu pădure.
Parapetele se vor ridica ceva mai departe de mal,
Este ştiut, că razele soarelui încălzesc atunci mai
ca apele mari să aibă loc unde să se întindă. Locul din­
tare, când lovesc corpul perpendicular pe suprafaţa lui.
tre rîu şi parapet se poate folosi ca păşune, fân aţ sau
Pământul nostru terestru având forma unei stere (glob),
pentru plantaţiuni de arbori de pădure, precum sălcii,
este natural că razele soarelui vor cădea perpendicular pe
plopi, anini etc.
suprafaţa lui numai pe unele puncte şi anume în apro­
Apa ce stă pe pământuri şi nu provine din revărsa­
pierea equâtorului; cu cât ne vom îndepărta mai mult de
rea vre-unui rîu, poate avea originea: 1) din apa de ploaie
equator, razele soarelui ce cad pe suprafaţa pământului
si zăpadă sau 2) din isvoare, ce se află pe locurile no,astre.
formează un unghiu mai mult sau mai puţin ascuţit, prin
De multe-ori subsolul fiind un strat impermeabil (prin
urmare cu cât ne apropiem spre poli, pământul va fi mai
care nu poate străbate apa) împedecă scurgerea apei ce
puţin încălzit de aceste raze. Cu toate acestea găsim părţi
a căzut în formă de ploaie sau zăpadă. In aceste caşuri
în unele regiuni mai reci, cari se încălzesc de razele soa­
putem seca pământul săpând în locurile mai afunde j&n-
relui în cursul verii aproape ca şi la equator. Aceasta pro­
tâni de scurgere până-ce străbatem stratul impermeabil şi
vine, că suprafaţa lor nu este orisontală, ci inclinată spre
dăm de un strat de petriş sau năsip, în care se poate
mează-zi, pe care razele soarelui pot cădea perpendicular.
scurge apa.
Din acest motiv valoarea unui pământ depinde şi dela
Aceste fântâni lăsându-le deschise s’ar astupa curând
inciinşrea-lui spre cele patru puncte cardinale. înclinarea
cu pământul ce se sfărîmă din părerii Iui; pentru aceea
spre meazâ-zi, resărit şi apus, sunt cele mai favorabile pen­
le umplem cu petri mai mari, printre care poate trece apa.
tru culturile agricole, ear cea spre mează-noapte cea mai
Când voim a deriva (a abate) apa în acest mod, tre­
nefavorabilă, fiindcă pământul aci primeşte cele mai puţine
bue să fim foarte băgători de seamă, căci se poate în­
raze încălzitoare şi de lumină ale soarelui.
tâmpla, ca în loc să se scurgă apa prin aceste fântâni, ne
Aceasta ca regulă generală; însă pentru un pământ
poate isvorî prin ele o cantitate şi mai mare de apă din
calcaros sau tare nesipos vom prefera o exposiţiune mai
stratul de petriş.
ferită de razele arzătoare ale soarelui, pe când unuia ar­
Când nu putem face acest fel de fântâni sau când
gilos îi va conveni foarte bine acest loc.
locul este plin de isvoare, atunci' ne folosim de. canale.
Ele pot fi deschise sau acoperite, în cari se strînge apa şi
şe conduce in altă parte.
(Va urma).