Page 1 - Bunul_Econom_1902_23
P. 1
REYISTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie 11 şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul SiMiului“.
P&L
A B O N A M E N T E : A P A R E : îJ§ I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. în flecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
monstra, că el ştie mai bine toate ca însă numai după un timp mai înde
Tot adevăruri. tine. Pământul nu trebue mai adânc a- lungat.
rat şi mai tare merunţit, că dacă vine
Ce deosebire este întrun plugar
ploaia la timp potrivit, se fac bucatele simplu şi un agricultor parvenit se"poate
Am arătat în nrul trecut la loc şi fără acestea, — că gunoiului nu este deduce din exemplul expus mai sus.
de frunte unul din exemplele ce am de lipsă a-i da o îngrijire deosebită, că
voit a aduce pentru destăinuirea, că unii dacă nu ai îndeajuns, cumperi dela alţii. Dela Reuniunile noastre.
dintre persoanele ce fac cea mai mare Pădurea de pomi roditori nu trebue
reclamă că doresc propăşirea noastră rărită extirpând pe cei bătrâni, scor- Serate de-ale meseriaşilor români
pe terenul economic, tocmai ei sunt a- buroşi şi cei cari stau prea aproape din Sibiiu.
ceia, cari una zic în public şi alta fac unul de altul, că doară e păcat se laşi Joi la 29 Maiu n. c., localităţile
acasă la ei. Am luat un exemplu din loc gol între ei şi aşa cum sunt acuma »Reuniunei sodalilor români din Sibiiu«
vieaţa băncilor noastre. au dat roade destul de bune şi anul s’a dovedit a fi prea puţin încăpătoare
trecut etc. La viie tot aşa. In curte de
Cu această ocasiune vom lua un pentru numărosul auditor, ce a asistat
geaba îi vei atrage atenţiunea (băgarea
exejnplu din ramura agriculturii. la a 5-a şedinţă literară din a. c. Şe
de seamă) asupra necurăţeniei în care
Un bogătaş ajuns prin moştenire dinţa se caracterisează prin program
zac vitele, grajdurilor murdare, întune
sau prin banii sei proprietar de pă bogat şi variat, conţinând afaceri curat
coase, cu un aer stricat de te ustură
mânt, viie, grădină etc., crede de multe meserieşeşti, apoi afaceri literare, musi-
ochii când intri în el. Iţi răspunde scurt:
ori că el este şi cel mai bun agricultor cale, cu un cuvânt afaceri, ce contribue
că nu va face palate pentru boi, vaci
şi aceaştă încredere în sine creşte la cultura inimei şi a minţii.
şi porci şi altele asemenea. In fine ca
cu întinderea moşiei sale. Ce este Din sumarele şedinţelor adminis
să scape de îndemnurile spre îmbună
mai uşor decât a face agricultură? mai trative, cetite de notarul I. A p o 1 z a n,
tăţire, te mai ia şi în rîs. spunându-ţi
ales dacă nu porţi socoteală de pagu am reţinut: frumoasele contribuiri, ce
că dacă la şcoală şi în tot timpul cât
bele ce înduri în ani mai răi. Dacă s’au făcut în scurt-timp la fondul ^Ma
ai practicat agricultura nu ai învăţat a
badea Ion ori Nicolae face de atâţia sa învăţăceilor meseriaşilor români*,
ani agricultură, cum nu a r7 putea să face ploaie când trebue şi să împrăştii la care s’au dăruit până acum 114
norii când ne trebue soare, dacă nu ai
exercite un jurist, comerciant, industriaş cor.; pregătirile, ce se fac în scopul
aflat cum se stîrpesc buruenile fără a
etc. şi o astfel de meserie, mai ales că aranjării în sărbătoarea Rosaliilor a unei
întrebuinţa sapa şi plugul, dacă nu ştii
are mai multă carte ca cel sătean sim producţiuni publice împreunate cu cân
să faci ca o găină să-ţi oue cel puţin
plu, care munceşte tot anul pentru el tări, teatru şi joc. In studiu se găseşte
500 oue pe an etc. etc. nu plăteşte
şi familia lui. Nu-i lipseşte nici îndrăs- piesa » 0 căsnicie», comedie în 3 acte;
şcoala ta nici o ceapă degerată. Te tri
neala, ca cu toate ocasiunile să se a- apoi cinstea revenită reuniunei prin
mite apoi cu un aer de protector la
rate mare agricultor şi încă din cei is asistarea representanţilor ei la sărbarea
prelegeri publice, unde să ţii conferinţe
cusiţi, nu glumă. Şi du-te biet specia sfinţirei steagului Reuniunei de cântări
sătenilor despre îmbunătăţirea agricul-
list, care pe basa învăţăturii primite în » Typographia*; cum şi împrejurarea,
şcoală ai muncit pe teren practic zeci turei. că împlinindu-se anul de când reuniu
de ani poate şi cercetează câmpul, cur Eată figuri de oameni, cari, durere, nea, graţie patronului ei I. P. S. Sale
tea, grădina lui şi ce vezi ? G ticăloşie îi întâlnim prea des în societatea noastră. domnului archiepiscop lo a n M eţian ,
în toată economia Iui de câmp, o bat Preferim a sta de vorbă cu cel se găseşte în localul propriu, comitetul
jocură în contra perceptelor celor mai mai incult plugar, care în cele mai a ţinut se tacă radicale reparaturi de
elementare ale agriculturii, creşterii vi multe caşuri îţi ascultă poveţele cu e- zidari, flosterari, văpsitori, tinichigii etc.
telor, a grădinăritului etc., la care nu te-ai. vlavie, le recunoaşte de bune, insă de lucrări săvîrşite mare parte de măiestri
aştepta de sigur dela un om de carte, multe-ori imposibil a le urma din causa — membri ai reuniunei. Casa reuniunei
deşi nu este specialist. La toate obser- sărăciei lui, căci ştiut este că ori-ce acum se presintă cu totul în vestmânt
vaţiunile ce i-le faci spre îndreptare el îmbunătăţire în agricultură recere chel sărbătoresc. Se şi cuvine aceasta pentru
are totdeauna răspuns, voind a-ţi de tuială, care, ce e drept, se răsplăteşte, o reuniune, cercetată aproape zilnic de
