Page 2 - Bunul_Econom_1902_23
P. 2
Pag, 2 B U N U L E C O N O M Nr. 23
numeroşi binevoitori şi spriginitori ai sosit timpul, ca Reuniunea prin aran tră actriţă, ne declamează poesia » Adio*,
causei meseriaşilor noştri. jarea unei a 2-a exposiţii să dee prilej de V. Alexandri; dl Filimon D ol o r e an,
După luarea la cunoştinţă a tu meseriaşilor noştri de a-’şi arăta destoi sodal cismar, predă cu mult haz anec
turor lucrărilor, notarul ceteşte raportul nicia şi progresul ce ’l-au făcut' după dota »Ţiganul la naş Ionaş«, de Sandu
ziaristic, ce a apreciat şedinţa literară 10 ani. Acest lucru se va putea cu pungă goală; drăgălaşa d-şoară Ana
a 4-a, apoi apelul făcut cătră celelalte atât mai uşor realisa, cu cât »Reuniunea Ban ea, ca întotdeauna mult a plăcut
reuniuni surori pentru trimiterea datelor română de agricultură din comitatul în poesia »Sila«. Drept variaţiune, la
statistice despre meseriaşii din partea Sibiiu*, în programul său de lucru ’şi-a punct 4 din program a urmat măiestru
locului şi despre mersul în a. tr. al propus a aranja şi încă în legătură cu de lăcătuş de curând stabilit în Sibiiu,
afacerilor aparţinătoare reuniunilor res Reuniunea noastră, o exposiţie a pro dl Erernie P u r e c e , originar din Budila,
pective, apel, la care au răspuns până ductelor din industria de casă (lucru comitatul Treiscaune, care ’şi-a făcut
acum reuniunea meseriaşilor din Sebe- de mână femeiesc). Dat ne va fi deci anii de înveţăcel în Braşov, ear’ per
şul-săsesc şi cea din Selişte. la această exposiţie să admirăm dibă fecţionarea în meserie şi-a câştigat-o în
Luând apoi cuvântul presidentul cia şi destoinicia meseriaşului în alter cele mai bune şi renumite ateliere din
nare cu dibăcia femeii române. Bucureşti, Viena, Linz, Saltzburg, Te-
Reuniunei, dl Victor Tordăsianu con
stată, că în luna Octomvrie a. c. se Una din dorinţele Reuniunii : de plitz, etc. D sa ne înfăţişază într’o fru
împlinesc 10 ani dela aranjarea prin a avea în localul principal o icoană a moasă limbă românească, peripeţiile, prin
noi a primei exposiţiuni din industria M aicei Domnului cu Christos pruncul cari a trecut şi în special insistă asupra
profesională şi 35 de ani dela înte în braţe, într’adevăr artistic lucrată ’şi-a faptului, că deşi Român, aproape toate
meierea Reuniunei. Scoţând date din aflat şi ea realisarea. Firma Iosef H o f - localităţile a ajuns se fie şef de echipă
Anuarul I. al Reuniunii privitoare la r i c h t e r ’s S o h n (institut de pictură (Werkfiihrer).
exposiţia din 1892, arată progresele religioasă) din Reichenau (Boemia), a Domnul Io an B a l o m i r i , sodal
îmbucurătoare ce meseriaşii noştri le-ău dăruit adecă Reuniunii prin întervenirea franzelar ne predă poesia »Legenda«,
făcut în cei din urmă 10 ani, atât ca d-lui I e r o n i m P r e d a , directorul li de C o ş b u c, dovedind, că deşi
număr cât şi ca capacitate. Este drept brăriei archidiecesane, o prea frumoasă începetor, sâ găseşte în deplina cunoş-
că deşi nu avem măiestri de sine stă icoană artistic lucrată pe pânză şi în şinţă a limbei materne. Dl Augustin
tători în Sibiiu pentru meseria de bru uleu, ce este o adevărată podoabă a Bena, cleric, ne-a transportat în sfere
tari, perieri, strungari, văpsitori de vest mobilartţlui din Reuniune şi un creşti musicale cu uvertura din V. Teii de
minte, dogari, întreprinzători de zidiri, nesc mijloc de a deschide inimile în Rossini, urmată de un vals şi câţeva
turnători de aramă (Gălbgiesser), tinichigii, durătoare în scopul jertfirei în favorul doine româneşti, executate la pian. Dl
olari, mănuşeri, pâlărieri, fabricanţi de fondului văduvelor şi orfanilor. Icoana Valeriu G r i n d e a n , sodal cismar ne
brânză, pieptenari, căldărari, corfari, cu- este adecă atîrnată asupra lădiţei cu declamează apoi poesia »Prigonitul«, de
ţitari, homari, curerari, argâsitori, sala- crucerii meniţi acestui fond. D. T. N., ca întotdeauna frumos, la în
magii, şelari, tocilari, funari, sitari, pân- Toate aceste şi multe altele pre ţeles şi cu sentiment. Tinerul Filimon
zari, postăvari, orologeri, ţesători de merse, corul brav al şi mai bravului D o l o r e a n ne predă cu mult haz anec
lână, bărdaşi, luminari-săpunari etc., dar’ dirigent Candid P o p a execută frumos dota »Lungeşte-’i Doame boale!e«, de
avem în schimb număroşi învăţăcei şi composiţia »Foaie verde de trifoiu«, Sandu pungă goală, arătând, că are se
sodali, aplicaţi la aceste meserii. de T. Popovici, ear’ după aceea d-şoara ajungă cu timpul bun comic. A cântat
P r e s i d e n t u l crede deci de Elena G r i n d e a n, bine cunoscuta noas- după aceea dl G. M o ga, romanţa »De
amicul meu îşi aducea aminte de cele în- cu voi. Când ve veţi întoarce peste o lună
F O I T A
9
tempiate. îl veţi găsi la voi acasă! Nădăjduesc că are
— Să te ferească D-zeu de rude, care să ve placă!
— Mai e vorbă! ziceam noi, să nu ne
Istoria unui tablou, prea tare de iubesc, aşa a început el, tără placă. Dela tine ce este dat, tot ne va
să vrei câte odată ele chiar îţi pot otrăvi
vieaţa. Ştii că anul trecut m'am căsătorit. plăcea.
Nu era cu Cornelia să fac nici o re- Rămâi sănătoasă!
Vorbeam într’o zi cu amicul meu Ale
presentaţiune la Biserică sau la Primărie, dar’
xandru de tablourile expuse la Intim-club. — Drum bun, se ve întoarceţi sănătoşi!
mâtuşe-sa, care o crescuse, şi o iubea la ne
— Să-ţi spun, nu pot suferi dobitoa — Birjar la gară! Si asa am plecat.
bunie, cu rugăciunile, cu plânsetele, a făcut ?? _
cele pe pânză, tni-se par aşa de rău făcute, — Biata bătrână ne iubea grozav. Ce
să ne presentăm la oficierul stării civile.
şi mai ales când mi-aduc aminte de un ta se fie, ce se fie oare? Tot întreba Cornelia
Era hotărît ca dela Primărie, să ne ducem
blou, ce mi-l’a făcut cadou anul trecut mă- de doue-zeci de ori pe zi. Ce fel de cadou.
drept la gară, ca să plecăm în străinătate.
tnşă-mea. Mă apucă un fel de friguri, şi pe — Nu-ţi bate capul degeaba, vom
Am învitat pe vre-o doi trei preteni
dînsul tot animale erau desemnate!
din partea miresei, şi după ce primirăm feli vedea! răspundeam eu. Presupuneam că e
Din partea mea eram curios să aud citările şi buchetele de flori dela prieteni, vr’o ediţie frumoasă de niscai-va autori, sau
ceva despre tabloul memorabil, care tăcuse vr'o statue ceva, sau vr’o copie bunicică.
m’am suit în trăsură. Bătrâna plângea săru
pe amicul meu să nu bage de seamă mai
tând pe Cornelia, căreia îi fusese mai bună Aşa ceva. Repede trecu luna noastră
miilte desemne destul de bune, din causă că de cât o mamă. de voiaj, la sfirşitul lui August eram la
subiectul lor era animalele. — Dragii mei, spunea ea, ştergendu-şi poarta locuinţei noastre.
— Ascultă, a zis dînsul sorbind din ochii, nu vă dau flori sau ceva aşa, florile — Acum voiu vedea cadoul mătuşichei,
păharul cu ceaiu. se usuc, bomboanele se mănâncă, şi nu-i — vesel rorbea Cornelia intrând în casă.
Samovarul încet meorlăia pe masă şi nimica. Cadaoul meu e mare ca să-’l luaţi Insă nenorocire 1 Prea de curend a tre
