Page 3 - Bunul_Econom_1902_23
P. 3
Nr. 23 B U N U L E C O N O M Pag 3.
ce nai pace«, de Georgescu şi în fine In acest scop reproducem un ar 306.692 muncitori agricoli;
corul a cântat un marş. ticol din jurnalul autOrisat „Cu r i e r u 1 157.781 lucrători pentru exploatarea pă
durilor şi diferite lucrări;
Frumoasa serată s’a încheiat la 10 fin a n ei ar“ din Bucureşti publicat în 21.708 pescari. *
Nr. 22 din 26 Maiu a. c. v„ care in-
ore şi jum., când neram depărtat în 486.181 total.
teresază foarte mult clasa muncitoare Statistica mai constată că numărul
frumoasă ordine şi plini de veselie pen
ce caută temporal muncă în România. muncitorilor streini întraţi în grupe a mers
tru însemnatele progrese, ce reuniunea
„La începutul fiecărei campanii de lu crescând din ce în ce şi a atins maximum
sodalilor noştri le face mereu.
crări agricole, marii cultivatori de pământ de 66.961 în anul 1901.
„lia ros“ . aduc muncitori în grupe din ţările învecinate. Sporirea continuă a numărului munci
torilor streini pescari şi lucrători de păduri,
De-asemenea, exploatatorii de păduri şi bălţi
Meseriaşii români din Orăştie ca precum şi antreprenorii de construcfiuni de dovedeşte că din an în an exploatarea băl
secţiune a « R e u n i u n i i E c o n o m i c e » tot ţilor şi pădurilor se face pe o scară mai
de aci au ţinut în z ua de 8 Iunie n. a. c. diferite lucrări publice introduse în ţeară în întinsă.
adunare generală sub preşedinţa dlui Const. fiecare an număroşi lncrători de diferite
B ai cu, fund presenţi 28 membri. specialităţi, ’ Dacă socotim cifrele medii, vedem că
Intre alte chestiuni de mai mică impor Intrarea în ţară a unui aşa mare număr s’au introdus în fie-care an în total 48.619
tanţă s’a primit regulamentul pentru agendele muncitori, din care 30.669 muncitori agri
«secţiei» şi s’a votat mulţumită «Casinei ro de lucrători streini, a dat de gândit guver coli, 2.171 pescari, şi 15.778 pentru exploa
mâne» din loc pentru jurnalele ce i-le ce nelor noastre, căci aci este 6 chestiune eco tări de păduri şi altele.
dează în mod gratuit şi dlui D. Martin pen nomică, care atinge în acelaş timp ordinea Ţinând seamă de media generală anuală
tru 7 volume scrieri populare donate de d-sa publică si siguranţa Statului. De aceea, mă de 48.619 muncitori şi socotind că un mun
b'.bliotecei secţiei.
surile administrative luate încă dela 1869 citor ar sta în ţară în mijlociu 4 ^ luni şi
precum şi condiţiunile stabilite mai în urmă că salariul său z lnic ar fi de 2 lei, am ajunge
Statistica muncitorilor streini, pentru intrarea lucrătorilor streini în România la cifra de 13,027.130 lei care represintă
nu au avut alt scop de cât acela de a îm salariul total ce se plăteşte acestor muncitori.
intraţi'. în I^pmânia. piedeca formarea unui proletariat de streini Contingentul cel mai mare de lucrători
şi întrarea în ţară a vagabonzilor şi oameni ni-1 trimite Bulgaria şi Austro-Ungâria. Cea
Lipsa de lucru şi sCrăcia te în lor fără căpătâiu., d’întâiu pentru Muntenia, Dobrogea şi Mol-
deamnă a căuta localităţi unde se gă Printr’un raport, presintat M. S. Regelui, dova-de-jos, şi cea d’a doua pentru restul
seşte de lucru, aşa că este chiar dato d. P. S Aurelian, ministru de intărne, arăta Moldovei şi pentru câte-va din judeţele de
ria omului a cerceta chiar ţeri streine că încă dela venirea sa în capul acestui de mtinte din Muntenia şi Oltenia unde se aduc
unde se oferă mijloace de câştig pen partament s’a interesat de chestiunea întro- pentru exploatare de păduri.
In unele judeţe şi mai ales la câmp
tru traiu şi pentru agonisirea banilor ducerei de lucrători străini în ţară şi a cău
trebuincioşi pentru nevoile de acasă. tat să stabilească dacă introducerea lor este lipsesc de sigur muncitorii agricoli şi proprie
Nu este deci mirare, că o parte datorită unei lipse de braţe, sau aceea care tarii sau arendaşii de moşii sunt nevoiţi să
din populaţiunea noastră trece aproape îi aduc nu urmăresc alt scop de cât a face se adreseze aiuria ; nu este mai puţin ade
an de an şi în regatul vecin România, concurenţă muncitorilor indigeni. vărat însă, că în judeţele de munţi unde nu
unde un timp oarecare munceşte acolo Pentru a putea atinge acest scop, d. sunt' întinse pământuri de cultură, trebue să
spre a’şi câştiga ceva bani se îndestu ministru de interne a înfiinţat un biurou de avem un excedent de braţe care s’ar putea
leze trebuinţele familiei sale în cursul statistică cu ajutorul căruia va căuta să se oferi acolo unde se simte nevoia.
D. ministru de interne arată în raportul
anului. Este bine ca să cunoaştem şi asigure dacă înadevăr se simte în ţară o
său că va lua măsuri pentru a se deprinde
noi cum să priveşte în regatul vecin reală lipsă de braţe.
ţăranul nostru de a se deplasa dintr’un
imigrarea aceasta de lucrători, ca să ne Dintr’o tabelă statistică întocmită de
putem da samă de cerinţele acelora ministrul de interne resultă că dela 1892 şi judeţ in altul. Cu chipul acesta în judeţele
nu numai din partea întrepinzetorilor până la finea anului 1901 au intrat îi} ţară de câmp lipsa de braţe va fi mai puţin sim
ţită şi nevoia, de braţe streine va deveni
de diferite munci, ci şi din partea un număr de 486181 muncitori streini,
statului. din care: mai mică".
buit să ne pară rău, că ne-am bucurat, diez, cu toate-că nu puteam gândi despre Şi aşa talboul era întins în camera
înainte de a şti pentru-ce ? dînsa cu sânge rece. îmi făcea rău având Corneliei. După planurile noastre această
Camera Corneliei era luminată cu vr’o totdeauna dobitoacele mârşave dinaintea ochi mică locuinţă trebuia să represinte şi salon
patru lămpi, Cadourile vărului meu Vaşile; lor mei. Pot numai să spun, că sub piciorul de primire, şi cameră de culcare şi de lucru.
pe masă lângă fereastră ardeau vr’o patru unui porc roşu era scris: Silberştein, pictor Altă odaie foarte mică era destinată pentru
luminări, aşa că fie-care paiu, fie-care fărimă- academic. Nu ştiu de ce naţionalitate era studiile mele. Un dulap de cărţi, o masă
tură de pe podele se vedea. Toată ilumi pictorul, dar pot numai să mărturisesc, că şi două foteluri, iacă toată împodobirea ei.
naţia asta p făcuse Stana, slujnica, în onoa dînsul ura pe nevinovaţii porci din toată In sara venirei noastre, fără de nici
rea noastră, şi pentru a vedea mai bine inima, zugrăvind asemenea hidoase fiinţe. o vorbă, noi lung am privit pe „Fiul r e g ă
cadoul măttişichei. sit”, pe urmă am intrat în camera mea
Tabloul avea patru metri lungime şi
Era întins pe perdelele din lăuntru. unde am citit, aşa că Cornelia obosită a
trei lăţime, şi era pus într’un cadru foarte
Un tablou mare representa basmul din rămas aici spunând cu hotărîre că nu se va
scump.
sf. Scriptură pe „Fiul rătăcit şi regăsit.” Ce culca dincolo. Dar a doua zi a trebuit să
Ideea fuseSe din cele mai stupide. In-
teribilă idee a avut pictorul a zugrăvi atâţia se ducă în camera ei. Nu putea ca să şează
chipueşte-ţi în mijloc o grupă de oameni:
porci, mai de toate mărimile şi de toate co într’o cămăruţă, unde numai penttu mine
fiiul găsit şi părinţii şei cu oaspeţii chefuesc.
lorile: dela roşu închis până la negru ca era puţin aer.
La o parte, ca şi în aer, altă grupă repre-
pana corbului, pe ici pe colea cei înţărcaţi — Nu face nimica, spunea ea, m’am
sentă pe musicanţi şi alt grup dănţuia, asta
făceau o mică variaţiune. hotărît, am să şed împreună cu porcii, n’am
îp perspectivă; înaintea ochilor însă un om
Afurisitul tablou pe nevrute bătea la să-’i privesc, pot să lucrez şi cu spatele
cu mânecile suflecate, hrănia un cârd de
ochi. spre dînşii. .
porci cu porumb, şi altul, mai departe, In-
Adevărata istorie a acestei capo-d’o-
junghea pe unul dintr’inşii. (Va urma). >
pere nu-mi era cunoscută! Dar eu pot nu
mai zice că am avut destul timp ca s’o stu
