Page 4 - Bunul_Econom_1902_23
P. 4
Pag- 4 B U N U L E C O N O M Nr. 23
Materialul cel mai ieftin pentru umplerea canalului
sunt petrile.
A baterea apelor de pe pământuri. Cele mari le punem la fund şi apoi vin cele mai
mărunte. *
Ca pământul pus peste ele să nu străbată printre
(Reproducerea interzisă)
(Urmare şi fine.) ; petri, se aşează peste ele mai întâiu ţelină, însă cu rădă
cinile în sus. In loc de petri putem folosi şi ramuri de
arbori, de regulă de sălcii şi arini. Le legăm în faşine
Prima condiţie ce trebue să întrunească acest mod
(mănunchi) şi le aşezăm pe nişte capre de lemn puse la
de derivare este, ca terenul să fie astfel situat, ca canalele
îndepărtări de câte un metru una de alta în lăuntrul ca
să aibă scurgere şi să avem un loc unde să putem con
nalelor.
duce apa ce s’a strîns în ele. Canalele din care nu se
In tot caşul pătura de pământ ce punem peste aceste
poate scurge apa, nu sunt corespunzătoare.
materiale trebue să fie atât de groasă, încât plugul să nu
Pentru a aplica acest sistem de abaterea apei, con
1 ajungă la ele.
struim mai întâiu prin punctele mai afunde un canal prin
Modul cel mai perfect, însă totodată şi cel mai scump
cipal, în care se va vărsa apa din canalele laterale şi care
pentru a deriva apa este cu âjutorul unoi ţevi de pământ
le facem după trebuinţă. Apa strînsă în canal principal se
ars, numite olane, care se aşează pe fundul canalelor şi
conduce în vre-un părău sau baltă din apropiere. Dacă ne
apoi se acopere cu,pământ. Acest metod de derivare se
lipseşte locul în care să conducem această apă, facem în
numeşte drenagiu şi cere pentru executarea ei cunoştinţe
punctul cel mai afund o fântână de scurgere, după-cum
deosebite.
am văzut mai sus sau săpăm numai o groapă mare, în
Totdeauna înainte de a începe canalisarea, trebue să*
care se strînge apa şi de unde cu timpul evaporează.
ridicăm în plan tot terenul de disecat. Pe acest plan vom
Afunzimea şi lărgimea canalelor principale depinde însemna în urma unui nivelement punctele cele mai afunde
dela Cantitatea apei ce trebue să poarte. şi cele mai ridicate ale terenului. Vom însemna apoi pe
De regulă se dă o afunzime de un metru. Lărgimea acest plan pe unde să conducem canalele principale şi
de jos (talpa şanţului) să fie egală cu afunzimea lui. Lăr cele laterale.
gimea de sus va fi cu atât mai mare, cu cât pământul După plan vom raporta pe teren direcţiunea canale
va fi mai nesipos. La o adâncime şi lărgime a talpei ca lor şi numai după aceea vom începe lucrarea* Dacă nu
nalului, care este d. e. de un metru, lăţimea de sus va avem cunoştinţe de agrimensură şi nivelement, vom con
fi într’un pământ argilos de 2 m., ear într’un pământ ne sulta un inginer.
sipos 3— 4 m.
Unghiul în care se întâlneşte un canal cu altul tre
bue să fie pe cât se poate un unghiu ascuţit. Agricultura generală.
Deoare-ce aceste canale sunt deschise, ele cu timpul
se pot nămol!; trebue deci să le curăţim în fiecare an. Ca să
In Înţelesul de toate zilele sub cuvântul agricultură
ştim până la ce adâncime să scoatem nămolul depus, este
înţelegem tot ce se referă la lucrarea pământului pentru a
bine ca atunci când construim canalele, să aşezăm în talpa
produce plante folositoare nouă şi animalelor noastre do
canalului în distanţe de câte 5— 20 m. lespezi de peatră
mestice, dar se mai cuprinde în această numire şi creşte
sau lemne cioplite de stejar.
rea şi îngrijirea vitelor însăşi. / v. '
Săparea canalelor se începe totdeauna dela punctul Când voim a studia mai cu temeiu economia câm
cel mai adânc şi pămentul resultat nu se va lăsa dealun-
pului, atunci vom deosebi diferitele ramuri ale ei, dându-le
gul canalului, ci se va transporta şi împrăştia în locurile numiri,mai potrivite, ca să nu confundăm unele cu altele-
mai afunde.
Astfel aci înţelegem sub cuvântul agriculhiră numai lucră
Acest metod de canalisare aduce multe foloase, are rile ce se refer la diferitele lucrări ale pământului, ca el
însă şi multe rele şi anume: să ne producă plantele trebuincioase economiei noastre.
Canalele cuprind mult loc, ele de multe-ori împedecă Sunt unele din aceste lucrări şi îmbunătăţiri ale .pă
lucrarea pământului şi comunicaţiunea, şi întreţinerea lor mântului, cari priesc totalităţii plantelor cultivate şi de a-
costă mulţi bani. ceea lucrările acestea le vom trata în general laolaltă; de
aceea capitolul nostru preSent l-am întitulat agricultura
Acolo unde pămentul este mai scump, se foloseşte
g e n e r a lă pe când articolele ce vor trata cultura îndeo
pentru derivarea apei în loc de canale deschise — canale
sebi pentru fiecare plantă, cuprind agricultura specială“.
acoperite. Construirea acestora ne vine mai scump de cât
Agricultura generală cuprinde, cum am amintit, toate
a celor deschise, însă nu perdem loc şi nu avem lipsă a
le repara în fiecare an. lucrările ce trebue să executăm asupra pământului pentru
a-1 face potrivit pentru a primi sămânţa, îngrăşarea lui, lu
Spre acest scop construim mai întâiu canale deschise,
crările cu samenatul, cu întreţinerea sămenăturilor în cur
tot după regulele expuse^ mai sus, apoi le umplem până
sul vegetaţiunii (creşterii): plantelor, cu recolta etc.
la o înălţime oare-care, cu diferite materiale, care permit
Pentru fiecare grupă de acest fel de lucrări,' avem
a se scurge apa prin ele şi în fine se acopere cu dese-
câte un capitol deosebit.
vîrşire cu pământ.
