Page 5 - Bunul_Econom_1902_23

Nr. 23 B U N U L E C O N O M ' - - ' 1 ‘ : -■ Pag- 5 ..

dacă aceasta va fi necesar în interesul Au fosţ declaraţi deci Burii de cetăţeni
D IN L U M E justiţiei. Purtarea armelor e permisă a- englezi liberi şi egali în drepturi cu
celora din coloniile Transvaal şi Oranje, cetăţenii din -imperiul britanic şi pe
Faoe în Afrioa-de-Sud cari au necesitat de ele şi cari vor lângă aceasta au primit garanţia, că
Dumineca trecută s’a iscălit de că- căpSta licenţă legală. Indată-ce va fi li-se va da a u t o n o m i e în locul in­
tră delegaţii şefilor buri şi de câtră co­ posibil, regimul militar va fi înlocuit cu dependenţei naţionale. Nu vor plăti
misarii Angliei (lorzii Kitchener şi Mil- regimul civil, şi îndată-ce vor permite Burii cheltueli de resboiu Angliei, dim­
ner) protocolul de pace între Anglia şi împrejurările, se vor introduce şi insti­ potrivă Anglia le dă bani şi împrumu­
republicele bure. tuţiile representative, din cari isvoreşte turi pentru a-şi reclădi fermele pustiite
Vestea despre acest însemnat eve­ a u t o n o m i a . Ceşţiunea, dacă indigenii şi va face tot1 ce-i stă în putinţă, ca
niment a fost telegrafată la Londra şi să câştige drepturi electorale, se va de­ oamenii să-şi reocupe casele şi proprie­
s’a publicat Luni în cele două camere cide numai după introducerea autono­ tăţile lor, fără deosebire.
ale parlamentului englez. Pe întreg te- miei. Nu se vor pune dări pe proprie­ Indată-ce regimul militar va fi în­
ritorul Marei-Britanii, ea a fost primită tăţile de pâment din coloniile Transvaal locuit cu regimul representativ, Burii
cu bucurie de nedescris şi cu strigăte şi Oranje pentru rebonificarea cheltue- vor putea întră în parlamentul ce se
de generală şi unanimă mulţumire, şi lilor de resboiu. Indată-ce împrejurările va înfiinţa, şi încă cu frumoasa speranţă
gazetele englezeşti dau curs liber entu- vor permite, se vor numi comisiuni în de a fi acolo în majoritate.
siasmului lor pentru «înţeleptul act» toate districtele, ele vor fi presidate de Eată, acesta e preţul pentru nea-
inspirat şi impus aşa zicend de regele un funcţionar şi vor fi representaţi lo­ tîi narea perdută. Englezii au căutat să
Eduard al Angliei. cuitorii districtului cu scop, ca oamenii creeze aparenţa că sunt «generoşi»,
Dăm aci condiţiile acestei mult aş­ să fie spriginiti în reluarea proprietăţi­ Burii la rîndul lor şi-au călcat pe inimă
teptate păci, condiţii ce par a mulţumi lor etc. G u*rnul englez va pune la şi au primit pacea în condiţiile acestea.
încâtva pe cei doi potrivnici, cari trei disposiţia acestor comisiuni trei mili­ Ori cât de mari concesiuni li-s’ar fi fă­
ani de zile aproape şi-au stat faţă în oane funţi sterlingi (30 mii. 600.000 fl.) cut, ei au perdut aceea, pentru-ce mai
faţă pe câmpul de luptă: Convenţia a fost iscălită de Kit­ ales s’au luptat: neatîrnarea.
*
I. Cetăţenii în luptă d e p u n ime­ chener şi Milner în numele guvernului
In văile şi munţii Transvaalului şi
d i a t a r m e l e şi predau toate tunu­ englez, apoi de Steyn, Dewett, Olivier
rile, puştile şi muniţiunile, cari sunt în şi Hertzog în numele guvernului oran- Oranjelui pacea domneşte earăşi. Burii
posesiunea ori sub controlul lor. Ei re­ jean şi de Schalk-Burger, Reitz, Louis şi Englezii îşi pot relua acum ocupa-
Botha şi Delarey în numele guvernului ţiunile lor şi Anglia poate fi mulţumită,
nunţă la resisteriţă mai departe contra
autorităţii regelui Eduard VII, pe care transvaalian. că după înfrângeri atât de cumplite şi-a
salvat prestigiul de mare putere şi drept
îl recunosc de suveran legal. Ce priveşte pe Burii din coloniile
dar de încoronare regele Eduard i-a
II. Toţi cetăţenii sub arme, cari engleze, cari au dat ajutor fraţilor lor
adus pacea şi — doue colonii noue.
se află înatarâ de frontierele coloniilor din statele libere până acum, ei vor fi
Transvaal. şi Oranje, şi toţi prisonerii aduşi înaintea judecătoriilor, cari înse Marea întrebare înse este si re-
de resboiu, cari actualmente se găsesc nu vor putea pronunţa sentenţă de mâne, că pacea aceasta fi-va oare sta­
tornică în Africa-de-Sud intre Buri şi
înafâră de Alrica-de-Sud şi cari sunt moarte faţă de ei.
cetăţeni, dacă vor declara, că au să fie * Englezi? („G. T.“)
supuşii regelui Eduard, vor fi readuşi Timp de doţie luni de zile au ţi­ A dvocatul poporului.
îndatâ-ce se vor fi câştigat mijloace de nut tratările între Buri şi Englezi asu­
JD espre p en siu n e. Toţi acei oficiali
transport şi susţinere. pra condiţiilor de pace şi nu odată se
de stat, suboficiali, servitori îndreptăţiţi la
III. Cetăţenii,; cari se predau şi se părea că cei doi duşmani, cari vreme pensiune, in caşul când voesc a-şi primi pen­
reîntorc astfel, nu sunt despoiaţi de li­ aşa de îndelungată s’au resboiţ, n’au să siunea, trebue să-şi înainteze cererea la dire-
gătoria respectivă, în al cărui serviciu a stat
bertatea lor personală, sau de proprie­ se înţeleagă. înţelegerea a urmat înse mai îri urmă. In cerere trebue amintit şi per-
tatea lor. totuşi, după-ce şi unii şi alţii s’au con­ ceptoratul de unde respectivul voeşte a-şi ri­
dica competinţa. La rugare trebue să se a-
IV. In contra cetăţenilor, cari se vins, că nu mai pot să suporte mise-
lăture: extras matricular, atestat de serviciu
predau ori se reîntorc, nu se va des­ riile şi neajunsurile de tot felul ale a- şi coala de plată pentru anul din urmă. Suma
chide procedură civilă sau penală pen­ cestui resboiu crâncen şi că unul nu de pensiune după 10 ani de serviciu e de
40 procente (adecă după fiecare sută de fl.
tru faptele, cari stau în legătură cu va putea nimici şi stîrpi pe celalalt cu 40 de fl.), după serviciu de peste 10 ani
resboiul. Punctul acesta înse nu se re­ desSvîrşire. Burii vezend că nici dintr’o după fiecare sută încă doi fl.; deci după un
salar de 100 fl. la 11 ani se capetă 42 fl.
feră şi la anumite fapte, cari se opun parte nu le vine vr’un ajutor, că nici
pensiune, la 12 ani 44 fl. şi aşa mai de­
obiceiurilor rSsboinice şi cari vor veni una din marile puteri nu sare să le a- parte. Aceia înse, cari n’au împlinit zece ani
în desbaterea tribunalului militar, îndată jute, s’au plecat şi au recunoscut suve­ de serviciu, sunt îndreptăţiţi numai la o
sumă anumită de escontentare (dacă n’a mai
după încetarea ostilităţilor. ranitatea regelui Angliei, dar şi-au păs­ putut servi din causa morbului sau că a îm­
După cetirea convenţiunii, lordul trat patria şi libertatea, proprietăţile şi plinit 65 ani în etate), si suma aceasta de
escontentare după 5 ani de. serviciu e atât,
B a l f o u r continuă: > averile private, ear conaţionalii lor ex­
cât a tost salarul într’un an, ear după un
Limba olandeză (vaal) se va preda patriaţi şi cei tăcuţi prisonieri se vor serviciu de peste 5 ani, până la 10, se sta-
în şcoaiele publice din Transvaal şi putea reîntoarce earăşi la casele lor, toreşte în suma salarului de doi ani al ser­
viciului. [Art» de lege jXl §§ 24 . şi 28 din
Oranje, unde vor dori părinţii, şi între­ căci Anglia li-a dat tuturor amnestje, anul 1885, şi ord. min. de financd nr. 71660
buinţarea ei e permisă şi la tribunale, dacă vor recunoaşte suveranitatea ei. din anul 1893]. '