Page 6 - Bunul_Econom_1902_23

Pag. 6 B U N U L E C O N O M Nr. 23

tatea pelei naturale va fi mai mare, cu atât îndată ce au înflorit, pentru-că dacă Ie trece
productul artificial va fi mai bun. Nisipul şi floarea sau dacă se râscoc, dau un nutreţ
aşchiile de lemn din contră vor altera cali­ mai slab, mai puţin nutritor. Tocmai aşa e
, Onoraţii membri ai «Reuniunii Econo- tăţile lui. Aluatul format în modul arătat de lipsă a cosi. iarba .pe locurile uscate cu
miţwHrt Orăştie» sunt prin aceasta invitaţi ia mai sus se comprimă în tipare, şi întărin- 1 — 2 săptămâni mai nainte cade pe locurile
a Il-a adunare generală ordinară du-se, după-ce se uscă formează un material, mai apătoâse, pentru-că la ceste din urmă
care are cea mai mare asămănare cu pelea trebue să aşteptăm ■ desvoltarea deplină a
care va avea Ioc în Orăştie, Duminecă în naturală şi care poate să se întrebuinţeze în ierburilor nu numai din punct de vedere al
16/29 Iunie a. c. la orele 4 d. a. în sala foarte multe caşuri în locul acesteia. Este de calităţii, ci şi al cantităţii.
şcoalei capitale române, cu următorul program: observat însă, că pelea artificială are o re- Trifoiul, precum şi alte ierburi de so­
1, Deschiderea adunării. sistenţă şi o durată cu mult mai mică decât iul acesta, trebuesc adunate totdeauna dimi­
v2. Raportul comitetului despre lucrările pelea naturală. neaţa; pe când sunt mai moi, căci mai târ­
reuniunii in anul 1901. ziu fiind prea cald, li-se scutură frunzele şi
3j Raportul cassarului despre averea astfel nutreţul perde foarte mult din bună­
reuniunii în acel an. Medicul casei, tate şi puterea de nutrire.
4. Alegerea unei comisiuni care să con­ Dacă la aceste ierburi cosindu-se for­
troleze acele rapoarte. mează brezde de cositură groase,. acestea
5. O prelegere economică. Zama de urez ca leac. Se ia un li­ trebue îndată împrăştiate, pentru-ca nu cumva
6. Reconstituirea comitetului pe un pe­ tru de apă şi se ferbe 3—4 ore cu urez urmând timp ploios, să mucezascâ stând mult
riod de 3 ani. bun, o lingură încărcată. Zama se strecură pe pământ deoparte, ear de altă parte şi
7. închiderea adunării. şi se amestecă cu zăhar şi must de lămâe pentru a se usca mai bine şi deopotrivă.
în cătăţimea dorită. Beutura astfel dobân­
Din şedinţa dela 11 Iunie n. a Comite­ Pentru nutreţuri uscate mai putem sămăna
dită e nutritoare şi are preţioasa însuşire de
tului «Reuniunii Economice». încă mohor ş. a., ear pentru nutreţ verde,
a tămădui în pripă stomacul stricat de bucate.
Comitetul, cucuruz etc,
*
Cum se opreşte mai uşor scurge­
Floarea soarelui. Până aci ştiam, că .
rea , sângelui din nas? Când căpătăm
floarea soarelui este o decoare sau frumseţă
scurgere de sânge pe nas, de obiceiu se stă
a grădinilor şi câmpurilor noastre şi că să­
plecat şi se lasă a curge sângele, trăgând apă
mânţa ei ne dă nu numai un nutremânt bun
pe nas. Această procedură nu este tocmai
0 apă miraculoasă. Luaţi o jumă­ pentru găini, ci şi un uleiu foarte gustos şi,
bună; în loc de a face aceasta, pe bolnav îl
tate de litru de spirt de vin; puneţi să stea sănătos. Acum s’a mai descoperit, că floarea
apucăm de subsuoară şi-l punem lungit pe
în el esenţele cele mai ieftine, ca esenţa de soarelui este şi un mijloc foarte bun de des-
pământ, în aer liber şi răcoros, sau dacă se
rosmarin, de măghiran, de teiu, de isop, de infecţiune (de curăţirea aerului). Floarea soa­
află în odae, în apropierea ferestrii deschise.
bergamot etc. Lăsa-ţi-le să stea până se vor relui, plantată în cătăţimi (măsură) mai mare
După aceea îi ridicăm ambele braţe în sus
disolva, agitând din când în când vasul cu în locuri umede şi mocirloase, face să dis­
şi le aducem până la creştet, în care posiţie
spirtul de vin. Când spirtul nu mai disolvă pară evaporările stricăcioase pentru totdeauna.
îi zicem să le ţină. Eliberăm apoi pieptul de
esenţa, atunci nu mai puneţi. Astfel veţi do­ S’a experiat şi aceea, că unde floarea soa­
ori-ce apăsare, desfacem toţi nasturii şi toate
bândi: relui fu sămănată în măsură mai mare, fri­
legăturile şi instruăm pe pacient să inspire
1. Un parfum bun, economic şi igienic, gurile au dispărut aproape cu desevîrşire
cât se poate de încet şi profund aer prin
care ve va servi ca şi apa de Colonia, dintre oameni. Dacă mai luăm în considerare
nas în plămâni, dar să nu expire imediat, ci
2.. Un leac bun contra moliilor din lână, că tuleii cei groşi ai acestei plante sunt un
să ţie răsuflatul cât se poate de mult. Acea­
care nu va fi atacată pe cât timp va păstra bun material pentru foc, vom recunoaşte cu
stă procedură repeţită mai de multe-ori şi cu
acest miros, mai ales de va fi pusă în ladă. toţii, că sămănarea acestei plante merită toată
putere, opreşte scurgerea cu siguranţă în câ­
3. O apă bună pentru scoaterea pete­ atenţiunea. Floarea soarelui nu cere nici lu­
teva minute. Pacientul poate sta şi în picioare
lor de grăsime. cru mult, nici pământ pregătit şi îngrijire
ridicând mânile, şi ţinend în sus cu deose­
4. O apă excelentă pentru curăţirea deosebită. Să sămănăm deci cu totdeadinsul
bire mâna dreaptă. După aceasta eSţe bine
geamurilor şi oglinzilor. prin grădini, pe lângă garduri, pe câmp, pe
ca pacientul să ia o baie caldă la picioare,
5. O apă bună pentru spălatul mănu­ marginea holdelor, pe lângă cărări şi drumuri,
în care se pune şi săpun sau făină de muştar.
şilor.
* cu deosebire pe locuri umede şi mocirloase.
6. O apă bună spre a reda lustru mo­ Floarea soarelui întinde masă bogată şi al­
bilelor; în acest din urmă cas va trebui să Mâncaţi poamele cu pâne. Poamele binelor.
fie amestecată’ cu puţin untdelemn, şi pe goale stîrnesc de obiceiu sete, care se poate
urmă se freacă mobilele cu o cârpă înmu­ întimpina mâncându-le cu pâne. îndeosebi
iată în amestecătura aceasta. copiilor n’ar trebui îngăduit să mănânce
* poame goale, cari adese pricinuesc urdinare, NOUTĂŢI
Fele artificială. De câtva timp se în­ strînsuri ş. a. m. d. Spre a-i feri de aceste
trebuinţează in mai multe ţeri «pele artifi­ neajunsuri, uneori primejdioase, cel mai ni­
cială», care se prepară în modul următor: merit mijloc este să-i deprindem ca să mă­ — Tuturor cetitorilor noştri le
Bucăţile de pele, care nu se mai pot între­ nânce poamele cu pâne. dorim, Serbători fericite !
buinţa, d. e. pele folosită sau pelea care ră­ *
mâne în atelierele cordonerilor etc. se taie Comitetul «Reuniunii Economice din
în mici bucăţi de o mărime cât se poate de Orăştie» şi-a ţinut şedinţa sa la 11 Iunie n.
uniformă. Materialul astfel preparat se ames­ D I V E R S E a. c. In această şedinţă notarul comitetului,
tecă cu mici cantităţi de nesip şi cu aşchii părintele Ioân Moţa a făcut o dare de samă
de lemn, se moaie apoi într’un licuid com­ Cosirea fânului şi uscatul este un asupra seminţei de trifoiu şi altoilor, împăr­
pus din cleiu şi un mic adaus de gumă şi lucru ce preocupă pe economi aşa zicând în ţite membrilor reuniunii în primăvara tre­
glicerină. Cantitatea materiilor, care se ames­ întreg decursul «ceste» luni. Termini»! când cută. In legătură cu acesta s’a autorisat no­
tecă se proporţionează aşş, ca să formeze un să cosim livezile noastre, ni-1 hotăreşte um­ tarul a cere pentru membrii reuniunii şi în
alu£* şi compresibil, adecă tare şi blarea timpului şi natura soiurilor de ierburi toamna anului acestuia dela ministru mai
duraşi). înţelege de sine, *ă cu cât canti­ ce le cultivam. Unele ierburi trebue a Ie cosi multe altoi spre distribuire conform condi-