Page 7 - Bunul_Econom_1902_23
P. 7
Nr. 23 B U N U L E C O N O M Pag. 7.
ţiunilor din primăvară, ear referitor la trifoiu Călindarul vechia şi nou a septemânii. Kosztesden -adosok lakâsân leendd esz-
s’a decis procurarea în măsură mai mare ca kozlesere 1902. ivi junius ho 21. nap-
Dumineca Rusaliilor.
în primăvara trecută, încă de cu toamnă, jdnak dilelotti 8 ârâja hatâriddul ki*
pentru a o putea distribui membrilor ei cu Dum . 2 (f) Pog. Sf. J>uch 15 Vitus tiizetik es ahhoz a venni szândekozdk
preţ cât numai se poate de moderat. Luni 8 ,(f) L. jB. M . Lucian 16 Beno oly megjegyzessel hivatnak meg, hogy
Tot în această şedinţă s’a hotărît ţine Mar, 4 (f) Mitrop. r . Ţar. 17 Adolf az erintett ingosâgok aZ 1881. evi L X .
Mere. 5 M. Dorotei Ep. Ţir. 18 Geroasie
rea adunării generale pe ziua de 29 Iunie t.-cz. 107. es 108. §-a ertelmeben kesz-
Joi 6 C. Visaridn şi Ilar.. 19 Iuliana
a. c. şi ţinerea unei exposiţii de vite cu o- Vineri 7 Muc. Teodot 20 Laura penzfizetes mellett, a legtobbet igerdnek,
casiunea târgului de toamnă. Sâmb. 8 M. Teodor Strat. 21 Aloisie sziiksdg esetdn becsâron aiul is el fog-
*
nak adatni.
Alegerea de Episcop ia Arad. Sinodul Amennyiben az elârverezendd in-
diecesan al eparchiei Aradului în şedinţa sa Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat.
din 12 Iunie n. â ales cu 30 voturi de Dela 16 — 22 Iunie n. gosâgokat mâsok is le es feliilfdglaltat-
Episcop pe S. S. Vasile M angra, vicarul tâk es azokra kielegitesi jogot nyertefc
Orâzii-mari; S. S. Augustin Hamsea încă a 16. Agnita. Aradui-nou. Capolnaş. Ilia. Zlagna. volna, ezen ârveres az 1881. £vi LX.
întrunit 26 voturi. , 17. Bagion. Jimborul-mare. Lăpuşul-rom. t.-cz. 120. §. drtelmeben ezek javâra is
Felicitările noastre noului ales.
18. Baia-de-Criş. elrendeltetik.
19. Brad. Kîkinda-mare. Kelt Szâszvâroson, 1902. evi ju
In U Iunie comitetul „Reuniunii de în
20. Ferihaz. Pojon. nius ho 7. napjân.
mormântare" din Orăştie şi-a ţinut şedinţa
21. Măcău. Petelea. Rac3 Ârpad,
sa în localitatea „Casina română", în care 1—1 (70) kir. bir. vâgreb^to.
22. Bikiş. Birkiş.
şedinţă s’au resolvat mai multe chestii intere
sânte în favorul şi pentru progresarea reu
niunii în general. Cursul pieţii din Budapesta Frideric Honig
*
Examenele de vară dela şcoala capitală — în 10 Iunie 1902 n. — Turnătorie de clopote şi metal, fabrică de
gr.-or. rom- din Orăştie pentru anul şcolar per 50 klgr. pompe, arangeată cu motor de vapor,
1901/1902 se vor ţinea L u n i în 16 şi Grâu . . . . . . cor. 9'05 până la 9'70
Sâcară . . . . . » 7'25 » » 7-45 A R A D , S t r a da R â k 6 c z y Nr. 11— 28
Marţi în 17 Iunie n.
Cucuruz . . . . » — '— ) --- *---- S ’a fondat la 1840
Vagoane mari electrice. In statul Ohîo Ovâs ......................» --------*— > > --- *---- Premiată la 1890 cu cea mai mare medalie de stat,
Orz . . . . . * --- '■--- > » — •—
(America-de-Nord) pe linia ferată electrică Cu garanţie pe mai mulţi
Mazere . . . . . » ■— » > — •—
dintre oraşele Columb şi Springfield s’au pus Fân . . . . . . * --- *---- » » --- '---- ani şi pe lângă cele mai fa
vorabile condiţii de plătire,
în circulaţie vagoane cu motor electric. Ele Slănină................. » 55'— » » 56 50 recomandă clopotele sale cu
au 19 metri în lungime şi pot cuprinde 62 U n tu r ă ................. » — '— » » 6150 patentă ces. şt reg., invenţie
proprie, cari au avantagiul,
persoane. Ele sunt despărţite în doue com că faţă cu ori-ce clopote, la
partimente, una destinată pentru nefumători, Wum erului present al „B unului turnarea unui şi aceluiaşi clo
pot tare şi cu sunet adânc,
pentru 46 persoane, ear cealaltă pentru fu Econom ** este alăturat un preţ curent — se face o economie de
mători pentru 16 persoane. Vagoanele au 4 al cunoscutei case de feră rie K arl 20—30o/» la greutatea me
talului.
osii şi fiecare e provăzută cu un motor, care F. Jileeli din Şibiiu, care îl reco R e c o m a n d ă totodată
dispune de puterea a 75 cai. Se pot şi în mandăm, bunăvoitoarei atenţiuni a clopotele de fer, ce se pot
călzi tot cu electricitate. Intr’o oră pot per- cetitorilor noştri. învârti şi postamentele de fer, prin a căror întrebuin
curge o cale de 105 klm. [Trenurile accele ţare clopotele se pot scuti de crepat şi chiar şi cele
Prim-colaborator: Const. P. 3arcianu. mai mari clopote se pot trage, fără-ca şe se clătine turnul.
rate din Europa în termin mediu percurg
Redactor-responsabil: loan Fleşeriu. Recomandă apoi transformarea clopotelor vechi
60 klm. pe oră].
* în coroană de fer, ce se poate învârti, cum şi tur
narea din nou a clopotelor vechi sau schimbarea lor
Ştire americană. In oraşul New-York 614—1902. bir. vâgrh. sz. cu clopote noue pe lângă o suprasolvire neînsemnată.
s’a constituit o societate interesantă, a cărei
acţii au un preţ foarte mare. Aceasta este Ârveresi hirdetmeny.
<Societaţea curăţitorilor de pantofi» (păpuci), Liste de preţuri şi cu ilustraţiuni, la
care înlocueŞte în mesură însemnată servi Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881. dorinţă se trimit gratis. (15)13—20
torii, fiindcă în New-York aceştia sunt foarte evi LX. t.-cz. 102. §-a ertelmeben
scumpi, şi chiar şi familii mari nu-şi pot ţi ezennel kozhirre teszi, hogy a szâszvâ-
nea servitori. Societatea prin tineri învăţaţi 888888888888888888888888888ÎS8888
8
8
spre acest scop, îndeplinind acest serviciu pe rosi kir. jârâsbirosâg 1902. evi V. 296 § I
la familii, face pe calea aceasta câştig foarte sz. vegzese kovetkezteben Dr. Vlad | Kapranczai Mâtyâs
însemnat. Aurel szâszvârosi iigyved âltat kepviselt
*
„Ardeleana" p in z- es hitelintezet resz- în Orăştie (Drumul ţepi) i
Ţărancele din Ciuc. Braşovenilor în fie venytârsasâg javâra Matei Alexa es t.
care an, la Rusaliile catolice, li-se ofere un 8 Stabiliment pentru fabricarea de trăsuri a
I
8
spectacol straniu, un fel de pelerinaj de fe kosztesdi lakosok ellen 750 kor. s jar. 8 care şi recuisite economice, g
mei săcuience, venite din Ciuc să-şi vadă fe erejeig 1902. evi mâjus ho 13-ân fo- » ’ g
tele, cari sunt servitoare pe la familiile din ganatositott kielegitesi vegrehajtâs ut- 8 c\ * 8
*
8
l \ J
Braşov. Se ştie, xă servitoarele săcuience în jân le es feliilfoglalt es 1706 korra. 8 __ SM — _ _ _ _ »
Braşov formează o adevărată colonie, de unde becsiilt kovetkezo' ingosâgok, u, m.:
se explică, că mamele lor vin cu sutele la
data amintită şi umblă visătoare pe străzile juhok, lovak, sertesek, borjuk, okrok,
oraşului, contemplând nu tără oare-care du tehenek, tiszo, triergep eş egyebb ingok
rere de inimă colţurile si porţile pe unde nyilvanos ârveresen eladatnak. primeşte tot felu l de reparaturi ce taie
înainte de asta cu vr’o 30 de ani, fiind si Mely ârveresnek a szâszvârosi kir. în branşa aceasta, precum şi trăsuri ||
ele atunci servitoare,' primiau declaraţiunile jârâsbirosâg 1902. evi V. 296/2 sz. vechi în schimb pentru cele noue. 8
de amor ale soldaţilor. Astăzi sunt babesbâr- 8
8
cite şi locul lor l-au ocupaţ fiicele. Se zice, vegzese folytân 750 kor. tokekoveteles 3— Preţuri m oderate. (4°) §
că femeile din Ciuc, de câte-ori vin, tot ennek 1900 evi februar ho 7. napjâtol
deauna aduc ploaie. Aşa s’a întâmplat şi a- jâro 6 % kamatai, Vs0/» vâltodij es eddig Lucru solid şi durabil pe lăugă garanţă
nul acesta. osszesen 79 kor. 61 fillerben biroilag i
mâr megâllapitott koltsegek erejeig
