Page 1 - Bunul_Econom_1902_25
P. 1
Anul III, Orăstie, 28 Iunie n. 1902. Nr. 25.
9 7
REYISTA PENTRU ACRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN ĂL: „Reuniunii Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.
A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fi.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) în flecare Duminecă. se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 1 5 franci pe an. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
Napii (sfeclele) de nutreţ sunt în plină mără proprietari cari au împreună
Cronica. desvolţare şi prosperare. 28.800 vaci. Toate de soiu.
Reuniunoa aceasta a deschis Du
Viile nu au suferit atâta cât s’a
crezut în urma gerurilor de primăvară. minecă în Zsombolya o exposiţie de
Pometurile însă .sunt lipsite de poame, care puţine s’au văzut în ţară. însuşi
în cea mai mare parte în urma gheţu mini ’şi-a manifestat bucuria şi-a
Mersul timpului anormal în cursul
rilor târzii din anul acesta. încheiat .vorbirea sa zicând că aşa sâ-i
iernei şi al primăverii anului eurent
Ştirile ce ne vin despre recoltele ajute Dumnezeu în străduinţele lor eco
şi-a aflat continuarea * şi în jumătatea
statelor ştrline sunt cele mai contrazi nomice, pe cât de mult' ei îşi iubesc
verii de acuma. El a fost foarte capri-
cătoare. Din ceea-ce am putut culege patria şi sunt fii credincioşi ai eil
ţios, ca un copil răsfăţat. Călduri ex
noi spre a ne pronunţa mai cu temeiu Că sunt buni patrioţi, cine să du-
cesive (deosebit de mari), cu frig, ploi,
este, că numai Spania, Rusia-de-Sud şi biteze? Ţeranul, care munceşte din greu
ba mai la munte şi îngheţuri au variat
în mare parte România se bucură de pentru â se îmbogăţi pe sine şi astfel
fără nici o socoteală.
sămănături, cari promit o recoltă dea şi avutul comun, de sigur îşi îndepli
Această neconstanţă a timpului a
supra unei mijlocii bune. Restul Euro neşte o înaltă datorie cătră patrie.
făcut multe rele culturilor noastre. Ea
pei dimpreună cu America şi Indii, ju Şi când îl vedem pe ministrul
nu le-a atins în toate locurile deopo
decând după starea actuală (de faţă) a Darânyi ajutând o reuniune economică
trivă, aşa încât în multe locuri preve
sămănăturilor, va fi sub mijlocia obici în mare parte din Şvabi compusă, ne
derile justificate în bine sau în rău nu
nuită. place a constata şi a crede, că şi el
s'au adeverit. După cele experimentate
Cu toate acestea preţul şi comer- dragostea de patrie nu o leagă de cu
până aci în anul curent, nu putem de
ciul cu cereale stă aproape pe loc. noaşterea unei singure limbi, a celei
cât să constatăm cum stăm cu cultu
Speculanţii nu îndrăsnesc încă a se a- maghiare, ci este gata a sprigini pe
rile pământului nostru şi ne reţinem a
venta în cumpărături şi vânzări pe ter toţi cetăţenii, fără osebire de confe
face prorociri pentru reuşita recoltelor.
men, căci nu au încă siguranţa canti siune şi neam, cari vor să lucreze pe
Grâul si secara cu toate desas- tăţii şi calităţii recoltelor nici pentru teren economic.
trele, ca frig, rugină, ploi şi secetă la patria noastră şi cu atât mai puţin ce- Intr’adever, nici nu sunt pentru
timp nepotrivit s’au înviorat destul de ea-ce priveşte străinătatea. patria noastră chestiuni mai arzătoare
bine. Ele stau mai bine ca anul trecut. ca cele economice. Zilnic foile maghiare
Ovesul şi orzul de primăvară sunt slabe. se alarmează de numărul crescând al
Cucuruzul rămas în urmă s’a mai re Preocupări economice. emigranţilor. Ruina economică ni-se în
cules. Tot asemenea şi cartofii, cari însă făţişează când printre Ruteni, când prin
în timpul din urmă după atâtea ploi tre Secui, ne mai vorbind de naţiona
Extragem din articolul publicat sub ti
au crescut mai mult în cotoare şi frunze lităţi, pentru care presa n’are atâta
tlul de mai sus în foaia «Tribuna Poporului»
fără a lega însă bulbi, aşa că chiar şi grije, S’au semnalat emigrări apoi nu
nr. 104 a. c. următoarele rînduri, cari nu se
■varietăţile timpurii, cari în alţi ani pe poate să fie mai bune pentru lămurirea noa numai din părţile nordice ale ţerii, ci
vremea aceasta ar trebui recoltaţi, sunt stră pe teren economic. şi de prin bogatul Canaan, din Bănat.
încă mici şi prea cruzi. O întovărăşire economică cu 81 Când vedem deci că în Bănat s’a
Fenaţele naturale au dat iarbă în filiale, desfăcend zilnic într’o singură pornit o atât de lăudabilă mişcare eco
belşug, fânul s’a făcut în mare parte în comună 1200 litre lapte şi 2000 oue, nomică, avem un singur regret: că a-
bune condiţiuni; acolo unde ploaia a eată un resultat la care au ajuns Şvabii ceastă mişcare nu i-a cuprins şi pe
surprins iarba cosită neuscatâ pe jos, din comitatul Torontal. Români. Suntem de zece-ori mai mulţi
a perdut cel puţin pe jumătate din Reuniunea lor, sprijinită în primul decât Şvabii şi Saşii laolaltă, şi preo
valoarea ei. Din plantele de nutreţ rînd de ministrul Dardnyi, care li-a cupările noastre economice abia se ma
a suferit mai mult trifo iu lcare nu a pus la disposiţie bani pentru a-’şi cum nifestă ici-colo.
putut să se desvoalte din causa răcelii; păra vite pe prăsilă, soiu de Simenthal Nu stăm, ce-i drept, nici noi pe
lucerna a dat o primă coasă bunicică. şi Bern, s’a îmbogăţit aşa fel, că nu loc, ci pe terenul financiar progresăm
