Page 2 - Bunul_Econom_1902_25
P. 2

Pag.  2       _____________        ■               BU NU L  E CO N OM                                                Nr.  25

          Imbdcurător.  Chiar  acum  se  înfiinţează   Ţarul  în  România  şi  Bulgaria.
          în  Bănat,  la St-Miclfeuşul-mare,  6 bancă
                                                           S’a  zis,  că  Ţarul  Nicolae  II.  a  primit   Medicul  casei.
          românească.  Trebue  să  constatăm  însâ,   invitarea  principelui  Ferdinand  de  a  parti­
          că  reuniunile  economice  ale  noastre nu  cipa  la  desvălirea  statuei  «Ţarului  liberator»
          se  desvoaltă,  nici  nu  sporesc  în  raport  în  Sofia.  «Neue  Freie  Presse»  spune  acum,   Îngrijirea  dinţilor.  Se  ştie  că dinţii
          cu  numărul,  băncilor,  deşi  numai  unde   că  Ţarul  va  participa  de fapt  la  sfirbările din   sunt  acoperiţi  de  un ^strat de  smalţ,  care este
                                                     Sofia  şi  în  călătoria  sa  spre  Bulgaria  va face
          economia «rurală este puternică,  pot avea                                             o  materie  tare  şi  are  însuşirea  aceea  carac­
                                                     o  visită  Regelui  Cârol  al  României.
          şi  băncile  temelie  solidă.                                                          teristică,  că  nu  se  atacă  de  acrituri,  cum  se
                                                                                                 întâmplă  cu  fiecare  os.
               Succesul  dela  Zsombolya  ar  tre­       Amln&rea  încoronării  dela
          bui  să  ne  facă  deci  şi  pe  noi  Românii              Londra                           Insă  după-ce  odată  smalţul  din  jurul
                                                                                                 dinţilor  s’a  spart,  ori  s’a  crepat  fie  cât  de
          să  dăm  o  atenţie  mai  mare  chestiuni­       O  telegramă  din  Londra,  dtto  24 Iunie
                                                                                                 puţin,  în  crepătura  făcută  întră  materii  acre
          lor  economiei  de  câmp.  Să  luăm  e-    vesteşte,  că  regele  Edward  VII  fiind  bolnav,
                                                                                                 din  hrană;  cari  rod  dintele  mereu  şi-l  tac
          xemplu  dela  Şvabii  din  Bănat  şi  să în­  încoronarea  s’a  amînat  deocamdată.    din  zi  în  zi  tot  mai  găunos  şi  nimicirea  to­
          fiinţăm  reuniuni economice,  cum e bună­       Festivităţile  încoronării  s’au  început încă   tală  a  dintelui  ori  măselei,  împreunată cu du­
          oară  cea  dela  Sibiiu  şi  dela  Orâştie.  în  săptămâna  trecută,  ear  însăşi  încoronarea   reri  cumplite  este  de  aici  înainte  sigură.  De
                                                     avea  să  se  facă  Joi,  26  Iunie  n.     aceea  aflăm  cu  cale,  că  omul  îndatâ-ce simte
               Durere,  de  zeci  de  ani  stăm  nu­
                                                                                                 că  cutare  dinte  ori  măsea  începe  a  se strica,
          mai  cu  aceste  doue  reuniuni,  deşi  ar
                                                                                                 să  nu  întârzie  de  a  merge la  un  dentist bun,
          fi  un  teren  atât  de  vast  pretutindeni                                            ca  să  i*o  plumbuiască.  Gel  mai  bun  lucru
          printre • Români  pentru  asemenea  acti­   A dvocatul  poporului.                     este,  ca  omul  să-şi  îngrijească  dinţii  până
          vitate.                                                                                când  încă  îi  are  şi  să-i  ferească  de  strică­
                                                                                                 ciune.  Stricarea  dinţilor  de  obiceiu  vine  din
               Să nu  lăsăm  ca  vremea  să  treacă,       Văduvele,  până  când se  remărită  sau
                                                                                                 negrija  omului  şi  nu  a  rare-ori  vina o poartă
          ci  să  luăm  iniţiativa  înfiinţării  reuniuni­  până  la  moartea  lor  au  drept  la  venitele  a-   chiar  şi  mamele,  cari  în  privinţa  aceasta  nu
          lor  agricole.  Mai  ales  că  ministrul  Da-   verei  rămase  după  bărbatul  lor,  adecă  pot   sunt  destul  de  băgătoare  de  seamă  asupra
                                                     folosi  averea  mobilă  şi  imobilă  a  acestuia,
          rânyi  are,  în  privinţa  aceasta,  o  solici­                                        copiilor  lor.  De  aci  vine,  că  stricarea  dinţi­
                                                     dar  nu  o  pot  vinde  nici  împovora;  sunt  însă
          tudine,  pe  care  la  puţinii  miniştri  ma­                                          lor  se  vede  chiar  la  cei  mai  mici  copii,  mai
                                                     datoare  a  o  ţinea în bunăstare.  Văduva poate
          ghiari  hi-s’a  dat  s’o  putem  înregistra.  să-şi  intabuleze  dreptul  de  folosinţă  al  vădu­  adese-ori  la  cei  de  3—4  ani,  când  aceştia
                                                                                                 încep  a  se  hrăni  cu  bucatele  obicinuite  ale
                                                     viei  pe  averea  nemişcătoare.             oamenilor  maei.  Pentru  a  încunjura  stricarea
                                                                         *
                                                                                                 dinţilor  «Apărătorul  Sănătăţii»  dă  următoa­
                   DIN  LUME                               V ig ilii  lito ra li  pentru  obţinerea nu-   rele  poveţe,  asupra  cărora  se  trage  cu  deo­
                                                     mirei  lor,  trebue  să-şi  înainteze  cererile  lor  sebire  atenţiunea  mamelor.  Cea  dintâi  grije
                  Dieta  din  Budapesta              ori  preşedinţilor  societăţii  pentru  regularea   a  mamelor  trebue  să  fie,  ca  pe  copii  să-i
                                                     apelor,  ori  oficiilor  pretoriale,  la  cari  sunt   împedece  de  a  strînge  între  dinţi  materii
          a  încheiat  şedinţele  sale  pe  ziua  de  20 Iunie   datori  a  alătura  atestat  de  botez,  atestat  de
          şi  s’au  amînat  pe  6  Octomvrie.                                                    tari,  ca  simburi,  obiecte  metalice  etc.  Intre
                                                     moralitate  şi  dacă  a  fost  militar,  cartea  de   mâncările  c u ,  temperatură  deosebită,  tot­
              Reînoirea  triplei  alianţe.           miliţie.  Vigilii  litorali  tot  după  aceleaşi  re-   deauna  trebue  să  treacă  câtva  timp,  până-ce
               Organul  centrului  german  din  Berlin,   gule,  aceeaşi  cualificaţie  se  numesc  în  ser­  gura  îşi  perde  din  răceala  ori  căldura  prea
          «Germania»,  care  obicinueşte  a  publica  in-   viciu  şi  tot  cu  acelaşi  drept  de  zălogire,  ca   mare.  Apoi  dinţii  trebue  Spălaţi  cu  o  perie
          formaţiuni  eminente  din  Roma,  află  că  la 28   şi  vigilii  de  hotar.  (Art.  de  lege  XXIII.  §§.   moale  după  fiecare  mâncare.  Cel  mai  bun
          Iunie  n.  se  va  subscrie  protocolul  despre   97,  145,  178  din  1885  şi  ord.  min.  de  co-   praf  de  dinţi  este  p â n e a  a r s ă  şi  s d r o -
          reînoirea  triplei  alianţe.               municaţiune  nr.  45689  §.  93  din  a.  1885).  bit ă  mărunt.  Dinţii  de lapfe  dând  direcţia

                                                     nu  putea  pătrunde.  In  America  nu-i  datină,   şi  fericirea  ei,  şi  se  hotărî  a  cerca toate, spre
                     F  O   I T    A
                                 9
                                                     ca  bărbatul  să  facă  femeii  împărtăşiri  despre   a  se  convinge  despre  aceasta. ■  '
                                                     afacerile  sale.  Toate  lucrurile  de  speculă
                                                                                                      Vila  lor  în  partea  de  cătră  lac  avea  o
          *  G lum ă  am ericană.                    rămân  afară  din  casă.  In  casă,  cel  puţin  în­  verandă  şi  în  etagiul  prim  un  balcon.  Chiar
                                                     tre  membrii  familiei,  nici  odată  nu  se  vor­
                                                                                                 lângă  acest  balcon  un  coderiş  şi  sub  acesta
                  '  —  Ulr.  Mycrs.  —              beşte  despre  negoţ.
                                                                                                 era  chilia  de  lucru  a  bărbatului  său.  Chilia
                                                          In  a.  1872,  când  s’a  întâmplat  aceasta   avea  de-asupra  un  turnuleţ  de'  ventilaţiune
               Ceva  nu  era  în  ordine  cu  bărbatul  ei,                                      cu fereştri mobile  pe  de  lături.  Trecând  d-na
                                                     istorie  adevărată,  Dolly  era  o  d-nă  tînără
          aceasta  o  simţea  d-na  Dolly  Price  deja  de                                       Dolly  peste  parapetul  balconului,  ajungea  pe
                                                     de  25  de  ani  şi  măritată  de  cinci  ani.  Trei
          mai  mult  timp.  înfăţişarea  lui  era  schim­                                        coperişul  plan  şi  prin  deschizăturile  turnu­
                                                     copiii,  doi  băeţi  şi  o  fetiţă,  formau  fericirea
          bată,  şi  când  se  credea  neobservat,  cădea pe                                     leţului  putea  să  vadă  sara  pe  întunerec  în
                                                     părinţilor,  cari  înşi-şi  trăiau  într’o  căsătorie
          gânduri,  şi  pe  faţa  1 lui  se  ivea  un  nor  de   foarte  minunată.  Price  clădise  tocmai  calea   chilia  bărbatului  ei,  fără  să  fie  observată.
          grijă,  şi  de  supărare.  I-se  părea  d-nei  Dolly,   ferată  Nikel-Plate  dela  Buffalo  până  Ia  Chi­
          ca  şi  când  peste  vila  lor  cea  frumoasă  de   cago  şi  cea  din  urmă  distanţă  tocmai  se   Două  seri  de-a-rîndul  petrecuse  d-na
          pe  malul  lacului  Michigan,  ar  pluti  un  nor                                      Dolly  pe  coperiş,  spre  a  pândi  pe  soţul  «ţi.
                                                     terminase.          ^                       Ea  îl  văzu  pieumblându-se  ore  întregi  prin
          întunecos,  din  care  la  ori-ce  moment  s’ar
          putea  descărca  un  fulger  desastros.         Dela  festivitatea  de  terminare  şi  de   chilie  ca  un  desperat, ,Î1  auzi  pronunţând  cu­
                                                                                                 vinte  înăduşite  şi  suspinând,  şi  ştia  acum,
               George  Price  era  un  „selfmademan“  de   deschidere  se  întoarse  însă  Price  mai  îngân­
                                                                                                 că  bărbatul  ei  cel  altă  dată  aşa  de  curagios
          viţă  curat  americană.  Din  scriitor  simplu  durat,  de  cum  fusese  mai  înainţe ;  se  încuia
          prin  diferite  speculaţiuni  isteţe  se  avîntase  adese  jumătăţi  de  zile  întregi  în  chilia  sa  de   îşi  pierduse  toată  energia  şi  Se  afla  într’o
          până  la  starea  de  milionar.  D-na  Dolly  pri­  lucru  şi  lucra  până  noaptea  târziu.  Trebue   iritaţiune  bolnavă  chiar.
          cepea  bine,  că  griji  comerciali  apăsau  pe   dară  că  ceva  nu  era  în  ordine.  Dolly  se   Ceva  trebuea  să  facă.  Se  duse  jos  şt
          bărbatul  ei,  dar  de  ce  natură  ar  fi  acelea,  temea,  că  o  primejdie  mare  ameninţă  casa  ciocăni  la  uşa  chiliei  de  lucru.
   1   2   3   4   5   6   7