Page 2 - Bunul_Econom_1902_25
P. 2
Pag. 2 _____________ ■ BU NU L E CO N OM Nr. 25
Imbdcurător. Chiar acum se înfiinţează Ţarul în România şi Bulgaria.
în Bănat, la St-Miclfeuşul-mare, 6 bancă
S’a zis, că Ţarul Nicolae II. a primit Medicul casei.
românească. Trebue să constatăm însâ, invitarea principelui Ferdinand de a parti
că reuniunile economice ale noastre nu cipa la desvălirea statuei «Ţarului liberator»
se desvoaltă, nici nu sporesc în raport în Sofia. «Neue Freie Presse» spune acum, Îngrijirea dinţilor. Se ştie că dinţii
cu numărul, băncilor, deşi numai unde că Ţarul va participa de fapt la sfirbările din sunt acoperiţi de un ^strat de smalţ, care este
Sofia şi în călătoria sa spre Bulgaria va face
economia «rurală este puternică, pot avea o materie tare şi are însuşirea aceea carac
o visită Regelui Cârol al României.
şi băncile temelie solidă. teristică, că nu se atacă de acrituri, cum se
întâmplă cu fiecare os.
Succesul dela Zsombolya ar tre Amln&rea încoronării dela
bui să ne facă deci şi pe noi Românii Londra Insă după-ce odată smalţul din jurul
dinţilor s’a spart, ori s’a crepat fie cât de
să dăm o atenţie mai mare chestiuni O telegramă din Londra, dtto 24 Iunie
puţin, în crepătura făcută întră materii acre
lor economiei de câmp. Să luăm e- vesteşte, că regele Edward VII fiind bolnav,
din hrană; cari rod dintele mereu şi-l tac
xemplu dela Şvabii din Bănat şi să în încoronarea s’a amînat deocamdată. din zi în zi tot mai găunos şi nimicirea to
fiinţăm reuniuni economice, cum e bună Festivităţile încoronării s’au început încă tală a dintelui ori măselei, împreunată cu du
oară cea dela Sibiiu şi dela Orâştie. în săptămâna trecută, ear însăşi încoronarea reri cumplite este de aici înainte sigură. De
avea să se facă Joi, 26 Iunie n. aceea aflăm cu cale, că omul îndatâ-ce simte
Durere, de zeci de ani stăm nu
că cutare dinte ori măsea începe a se strica,
mai cu aceste doue reuniuni, deşi ar
să nu întârzie de a merge la un dentist bun,
fi un teren atât de vast pretutindeni ca să i*o plumbuiască. Gel mai bun lucru
printre • Români pentru asemenea acti A dvocatul poporului. este, ca omul să-şi îngrijească dinţii până
vitate. când încă îi are şi să-i ferească de strică
ciune. Stricarea dinţilor de obiceiu vine din
Să nu lăsăm ca vremea să treacă, Văduvele, până când se remărită sau
negrija omului şi nu a rare-ori vina o poartă
ci să luăm iniţiativa înfiinţării reuniuni până la moartea lor au drept la venitele a- chiar şi mamele, cari în privinţa aceasta nu
lor agricole. Mai ales că ministrul Da- verei rămase după bărbatul lor, adecă pot sunt destul de băgătoare de seamă asupra
folosi averea mobilă şi imobilă a acestuia,
rânyi are, în privinţa aceasta, o solici copiilor lor. De aci vine, că stricarea dinţi
dar nu o pot vinde nici împovora; sunt însă
tudine, pe care la puţinii miniştri ma lor se vede chiar la cei mai mici copii, mai
datoare a o ţinea în bunăstare. Văduva poate
ghiari hi-s’a dat s’o putem înregistra. să-şi intabuleze dreptul de folosinţă al vădu adese-ori la cei de 3—4 ani, când aceştia
încep a se hrăni cu bucatele obicinuite ale
viei pe averea nemişcătoare. oamenilor maei. Pentru a încunjura stricarea
*
dinţilor «Apărătorul Sănătăţii» dă următoa
DIN LUME V ig ilii lito ra li pentru obţinerea nu- rele poveţe, asupra cărora se trage cu deo
mirei lor, trebue să-şi înainteze cererile lor sebire atenţiunea mamelor. Cea dintâi grije
Dieta din Budapesta ori preşedinţilor societăţii pentru regularea a mamelor trebue să fie, ca pe copii să-i
apelor, ori oficiilor pretoriale, la cari sunt împedece de a strînge între dinţi materii
a încheiat şedinţele sale pe ziua de 20 Iunie datori a alătura atestat de botez, atestat de
şi s’au amînat pe 6 Octomvrie. tari, ca simburi, obiecte metalice etc. Intre
moralitate şi dacă a fost militar, cartea de mâncările c u , temperatură deosebită, tot
Reînoirea triplei alianţe. miliţie. Vigilii litorali tot după aceleaşi re- deauna trebue să treacă câtva timp, până-ce
Organul centrului german din Berlin, gule, aceeaşi cualificaţie se numesc în ser gura îşi perde din răceala ori căldura prea
«Germania», care obicinueşte a publica in- viciu şi tot cu acelaşi drept de zălogire, ca mare. Apoi dinţii trebue Spălaţi cu o perie
formaţiuni eminente din Roma, află că la 28 şi vigilii de hotar. (Art. de lege XXIII. §§. moale după fiecare mâncare. Cel mai bun
Iunie n. se va subscrie protocolul despre 97, 145, 178 din 1885 şi ord. min. de co- praf de dinţi este p â n e a a r s ă şi s d r o -
reînoirea triplei alianţe. municaţiune nr. 45689 §. 93 din a. 1885). bit ă mărunt. Dinţii de lapfe dând direcţia
nu putea pătrunde. In America nu-i datină, şi fericirea ei, şi se hotărî a cerca toate, spre
F O I T A
9
ca bărbatul să facă femeii împărtăşiri despre a se convinge despre aceasta. ■ '
afacerile sale. Toate lucrurile de speculă
Vila lor în partea de cătră lac avea o
* G lum ă am ericană. rămân afară din casă. In casă, cel puţin în verandă şi în etagiul prim un balcon. Chiar
tre membrii familiei, nici odată nu se vor
lângă acest balcon un coderiş şi sub acesta
' — Ulr. Mycrs. — beşte despre negoţ.
era chilia de lucru a bărbatului său. Chilia
In a. 1872, când s’a întâmplat aceasta avea de-asupra un turnuleţ de' ventilaţiune
Ceva nu era în ordine cu bărbatul ei, cu fereştri mobile pe de lături. Trecând d-na
istorie adevărată, Dolly era o d-nă tînără
aceasta o simţea d-na Dolly Price deja de Dolly peste parapetul balconului, ajungea pe
de 25 de ani şi măritată de cinci ani. Trei
mai mult timp. înfăţişarea lui era schim coperişul plan şi prin deschizăturile turnu
copiii, doi băeţi şi o fetiţă, formau fericirea
bată, şi când se credea neobservat, cădea pe leţului putea să vadă sara pe întunerec în
părinţilor, cari înşi-şi trăiau într’o căsătorie
gânduri, şi pe faţa 1 lui se ivea un nor de foarte minunată. Price clădise tocmai calea chilia bărbatului ei, fără să fie observată.
grijă, şi de supărare. I-se părea d-nei Dolly, ferată Nikel-Plate dela Buffalo până Ia Chi
ca şi când peste vila lor cea frumoasă de cago şi cea din urmă distanţă tocmai se Două seri de-a-rîndul petrecuse d-na
pe malul lacului Michigan, ar pluti un nor Dolly pe coperiş, spre a pândi pe soţul «ţi.
terminase. ^ Ea îl văzu pieumblându-se ore întregi prin
întunecos, din care la ori-ce moment s’ar
putea descărca un fulger desastros. Dela festivitatea de terminare şi de chilie ca un desperat, ,Î1 auzi pronunţând cu
vinte înăduşite şi suspinând, şi ştia acum,
George Price era un „selfmademan“ de deschidere se întoarse însă Price mai îngân
că bărbatul ei cel altă dată aşa de curagios
viţă curat americană. Din scriitor simplu durat, de cum fusese mai înainţe ; se încuia
prin diferite speculaţiuni isteţe se avîntase adese jumătăţi de zile întregi în chilia sa de îşi pierduse toată energia şi Se afla într’o
până la starea de milionar. D-na Dolly pri lucru şi lucra până noaptea târziu. Trebue iritaţiune bolnavă chiar.
cepea bine, că griji comerciali apăsau pe dară că ceva nu era în ordine. Dolly se Ceva trebuea să facă. Se duse jos şt
bărbatul ei, dar de ce natură ar fi acelea, temea, că o primejdie mare ameninţă casa ciocăni la uşa chiliei de lucru.