Page 3 - Bunul_Econom_1902_25

Nr. 25 BUNUL ECONOM Pag 3.

la dinţii permanenţi, aceia nu trebue scoşi recomandă însă, ca să se stabilească de re­ sărarea lor. Pentru sărare se potrivesc mai ,
prea de timpuriu, ci numai c&nd se mişcă gulă ca ciasornicarii să stea în decursul lu­ ales merele vîrtoase, tomnatice şi iernatice.
prea tare, şi nu se mai pot suferi în gură. crării lor şi numai în caşuri excepţionale să Fructele şterse bine cu un petec de pânză
In cas contrar nu vom dobândi pentru viaţă şeadă, şi adecă numai indivizii aceia, cari din sau curăţite printr’o spălătură şi pe urmă
dinţi drepţi şi frumoşi. oare-care causă nu pot să stea. ear şterse, se pun într’un bolobocel curat şi
* se udă atâta cu saramură, până când cad la
fund. Bolobocelul se astupă apoi de nou şi
Revisuirea legii industriale în
până la sosirea primelor geruri se pune în
Danemarca, Germenul cel dintâi al scutirii
gheţărie ori pivniţă răcoroasă. Pentru facerea
muncitorilor în Danemarca a răsărit cam de
saramurei întrebuinţăm la 30 litre de apă un
o sută de ani, deoare-ce ordinul din 21 Mar­
PentTU struguri. Lucruri ieftine se păhar plin cu sare; ferbem licuidul şi înainte
tie 1800 demândă meseriaşilor, ca cu uce­
poleesc iute şi bine după procedura urmă­ de a-1 întrebuinţa îl lăsăm să se răcorească.
nicii lor să trateze in mod demn şi corăs-
toare: După-ce s’a uscat argăseala de pe Unii mai adaugă la 50 litri soluţiune un
punzător unui tată de familie şi să nu-i îm­
lemnul netezit cu hârtie sticloasă (Şandpapier) klgr. de făină de săcară ori grâu, ceea-ce dă
povăreze şi forţeze la astfel de lucrări, cari
se unge cu cleiu subţire amestecat cu ceva trec peste puterea lor. Acest singur ordin a cu vreme merelor un gust acrişor. Câte-odată
fimais şi în acelaşi timp se freacă bine şi se adaugă în loc de făină ceva miere ori
rămas în vigoare pe terenul scutirii muncito­
intensiv cu cealaltă mână. Uscându-se cleiul, zăhar şi mai totdeauna şi diferite feluri de
rilor până la anul 1873; în celelalte state
se netezeşte obiectul cu hârtie sticloasă fină cuişoare. Conservate în felul acesta, merele
europene în acest timp multe s’au întâmplat
şi apoi se poleeşte în modul cunoscut cu ţin mai bine de un an, devin mai frumoase,
pe terenul scutirii lucrătorilor.
bumbac [vată] şi cu politură de şelac, ce- mai transparente şi cu un gust plăcut acrişor.
ea-ce merge iute după această pregătire. După
aceasta se unge politură cu lac de spirt cu
ajutorul uuui penel de păr sau vată, însă D IV E R SE Biblioteca „Bonul Econom”;
obiectul se lasă câtva timp să stea, pentru-că
lacul nu întră aşa uşor.
Mijloc pentru a feri de vierm i Au eşit de sub tipar până acum
Obiecte mai fine se netezesc înainte de
pomii şi fructele lor. Agricultorii din broşurele:
poleire cu un aluat de pumice fină [Bim-
Florida spun, că dacă batem cuie în pomi, 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
stein], de firnais sau său. Acesta, se înţelege
prin aceasta îi ferim atât pe ei, cât şi fruc­
de sine, trebue încălzit mai nainte de a se tele lor în contra viermilor. Un ziar din ţele) prepararea fânului şi păşunile.
amesteca cu pumice; la întrebuinţare apoi se 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
New-York zice, că în fiecare pom trebue să
poate răci. Cu acest aluat se netezesc fru­ 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
se bată 6 cuie şi adaugă, că prin acest mij­
mos porii lemnului. La poleire e mai bine a natul lor.
loc putem scuti pomii şi poamele cu toată
întrebuinţa în locul uleiului de in (care se 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
siguranţa în contra viermilor. El explică lu­ vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
ia cu vata, pentru-ca să se facă politură fru­
crul aşa, că cuiele bătute în pomi, venind în 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
moasă şi mlădioasă pe obiect) parafi nă,
atingere cu sucul, se ruginesc, se oxidează.
care se capătă fluid în ori-ce farmacie. Prin trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
Prin ruginirea sau oxidaţiunea aceasta se for­
aceasta se delătură asudarea, care strică frum- 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
mează amoniac, care pătrunde în toate păr­
seţa politurei, ţile arborelui şi acestei împrejurări este a şe agricole). ,
* Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­
mulţumi apoi, că pomul bătut cu cuie, ră­ tru România 50 bani).
Pentru ciasornicari. S’a ventilat de mâne scutit de viermi împreună cu fruc­
multe-ori chestiunea, că oare este mai bine, tele lui. Se pot comanda la administraţia „Bunul
ca ciasnrnicarii să stea sau să seadă, când * Econom", la librăria ,W. Krafft în Sibiiu şi
la administraţia «Tribuna Poporului» în Arad.
lucrează. Părerile oamenilor competenţi di- Metodă rusească pentru conser­ Revânzetorilor se dă rabat potrivit.
vergează în această privinţă. O autoritate re­ varea merelor. O metodă obicinuită în
cunoscută în branşa aceasta, M. Grossmann, Rusia pentru conservarea merelor constă în
, „Cine e acolo ?“ întrebă Price. clădirea căii ferate Nickel-Plate, am între­ tru tine şi pentru copiii noştri. Dacă nu-
„Eu îs. Dolly, trebue neaparat şă buinţat nu numai toată averea mea, ci am mărariul, ce-’l mai am la dispunere, dreptu­
vorbesc eu tine George 1“ zise tînăra temee. luat în dispunere şi ultimul ban al credi­ rile asupra trenului, cu un cuvânt tot, ce
„E dintre copii care-va bolnav ? Eu tului meu, toate în aşteptarea firmă, că mai are ceva valoare, le voiu transcrie pe
îs tare ocupată.11 Vanderbilt va trebui, să rescumpere această voi prin contract de donaţiune tăcut la
„Lasă-mă în lăuntru 1“ se rugă d-na cale, de oare-ce concurează cu calea clădită notar, atunci voi sunteţi asiguraţi. La tot
Dolly aşa de insistent, cât Price deschise de el în sud, în jurul lacului Michigan. caşul acesta este o înşelăciune faţă de cre­
uşa, dar numai după ce depărtase de pe Aceasta aşteptare m’a înşelat. Vanderbilt ditorii mei, şi eu cu un nume acoperit de
masa de scris toate hârtiile. a respins toate propunerile mele de vînzare ruşine nu mai pot trăi, ci de bună voe mă
D-na Dolly îşi îndoi braţul pe lângă şi va ruina calea mea, introducând pe calea voiu despărţi de vieaţă."
umărul soţului seu. „George", zise ea, „eu sa tarife aşa de ieftine, în cât va răpi la „Şi tu crezi" striga Dolly, erumpând
te-am pândit. Ştiu, că te afli într’o posiţie sine toată comunicaţiunea. Mult într’o jumă­ în lacrimi, „că eu voiu lăsa pata pe numele
teribilă, care te apasă total. Te rog, spu­ tate de an şi eu îs ruinat total şi atunci teu? că nu-mi voiu sacrifica ultimul filer,
ne-mi şi mie. Eu îs soţia ta, îs mama co­ Vanderbilt capătă trenul pe o nimica toată. spre a lua ruşinea de pe tine, chiar şi mort
piilor tăi. Teama şi grija mă consumă. Nu Acest sfîrşit e inevitabil, pentru-că eu nu de ai fi? Te rog George, gândeşte-te la
mă mai lăsa în nesiguranţă. Ce este, ce mai am bani de a mai adăuga, ear’ el dis­ mine, la copiii tăi! Lasă Şă le pierdem
mă ameninţă?» pune de sute de milioane. Concursul va fi toate, dar vină să trăim mai de parte la
Price căzuse într’un fotei şi se uita teribil. Datoria, ce va rămânea în spatele olaltă. Vom afla noi ajutor,"
încremenit înaintea sa. Apoi cu o hotărîre mele, se urcă la milioane, şi de aceea e im­
subită apucă mâna soţiei sale şi-’i zise cu posibil, ca eu să mă mai pot rehabilita vr’o (Va urma).
voce trămurătoare: „Sărmana mea Dolly, dată. A trăi în miserie şi a vă vedea în
toată ai să le şti. Eu îs bancrot, ultima miserie mi-e imposibil. Numai o singură
mea speculaţiune a fost total greşită. La cale de scăpare mai este peutru mine, pen­