Page 4 - Bunul_Econom_1902_25
P. 4

Pag.  4 ____________________                       BUNUL  ECONOM                                                     Nr,  25

                                                                                Aratul  mai  poate  avea  de  scop  şi  afunzirea  solului
                                                                           arabil.  Ştim  de  mai  înainte  că  cu  cât  solul  arabil  va  fi
                                 Aratul.                                   mai  adânc,  eu  atât  plantele  vor  prospera  mai  bine.  Deo­

                                                                           sebit  de  aceasta  experienţa  au  dovedit  că  adâncind  solul
                                                                           arabil  ele  suportă  mai  uşor  secetele  şi  un  pământ  prea
              ■                                        (Reproducerea  interzisă).
                                                                           ud  devine  mai  svântat.  De  aceea  dacă  ne  permite  na­
                               *.
                                                                           tura  solului  inert  sau  a  subsolului,  vom  căuta  totdeauna
             Scopul  aratului  poate  fi,  1.  de-a  mărunţi  pământul,    a  adânci  solul  arabil  prin  arături  adânci.
        2.  de-a  întoarce  partea  inferioară  a  stratului  arabil  la
                                                                                Adâncirea  aceasta  nu  o  vom  face  Ia  ori-ce  anotimp
        suprafaţă,  pentru  a  fi  expus  agenţilor  atmosferici  ca  să
                                                                           şi  de-odată,  cv' totdeauna  toamna,  ca  pământul  mort  scos
        devină  mai  fertil,  3.  a  amesteca  îngăşămintele  cu  pămentul
                                                                          la  suprafaţa  să  rămâne  expus  gerului  de  iarnă.
        ce  avem,  4.  a  introduce  sămânţă  în  pământ,  5.  a  băga
                                                                                De  asemenea  vom  ara  în  fiecare  an  numai  cu  câte
        rămăşiţile  de  recolte  şi  diverse  burueni  în  păment,  unde
                                                                           2— 4  centimetri  mai  adânc,  până  ce  ajungem  la  adânci­
        putrezind  să  prefac  în  humus,  în  fine,  6.  prin  arături  pu­
                                                                          mea  dorită.  Aceasta  adâncire  treptată  din  an  în  an  tre-
        tem  avea  de  scop  şi  afunzirea  solului  arabil.
                                                                          bue  se  observăm  cu  atât  mai  mult,  cu  cât  solul  inert este
             Pentru  fiecare  din  aceste  scopuri  arătura  va  fi diferită.
                                                                          de  o  calitate  mai  inferioară,  căci dacă  am  aduce  de-odată
             Pentru  mărunţirea  pământului  vom  întrebuinţa,  plu­      o  cantitate  prea  mare  de  pământ  mort  la  suprafaţă,  sar
        guri  cu  cormane  scurte  şi  puţin  sucite.  Ear’  dacă  scopul   putea  întâmpla,  ca  recolta  următoare  în  loc  să  fie  mai
        nostru  este  a  întoarce  bine  făşia  de  pământ,  vom  pre­    bună,  după  cum  ne  am  fi  aşteptat,  să  fie  slabă  de  tot.
        fera  un  plug  cu  cormană  lungă  şi  tare  sucită.  Sunt
                                                                               Cât  priveşte  arăturile  în  scop  de  a  introduce  bâliga-
        pluguri  care  întorc  brasda  complect,  adecă  partea  de  dea­
                                                                          rul  şi  sămânţa  în  pământ  ne  vom  ocupa  de  aceste  ches­
        supra  a  fâşiei  de  pământ  se  aşază  astfel  în  cât  ea  se
                                                                          tiuni  la  capitolele  despre  gunoire  şi  sămănat.
        aşază  în  sens  orisontal;  alte  pluguri  întorc  brazda  numai
                                                                               Forma  arăturei  poate  fi  de  trei  feluri  şi  anume:
        3/4  parte  în  cât  fiecare  brasdă,  presintă  la  suprafaţă  câte
                                                                                1.  Aratul  spre  cormană  sau  spre  brasdă.
        o  muche.  Caşul  al  doilea  este  de  preferat  atunci  când
                                                                               2.  Aratul  în  laturi,  —  şi
        noi  dorim  ca  să  presentăm  agenţilor  atmosferici  o  supra­
                                                                               3.  Aratul  în  figuri.
        faţă  cât  se  poate  de  mare.
                                                                               1.  La  aratul  spre  cormană  prima  brasdă  se  trage
             Această  arătură  o  executăm  cu  deosebire  toamna,  şi
                                                                          prin  mijlocul  locului,  întorcând  plugul  tot  pe  aceasta  în­
        la  pământurile  argiloase,  care  expuse  gerului  de  iarnă  să
                                                                          dărăt.  Prin  acest  fel  de  arătură  făşia  de  pământ  se res-
        mărunţesc  foarte  bine.  Ar  fi  de  dorit  ca  toate  pământu­
                                                                          toarnă  tot  spre  mijloc.  în  cât  dacă  pământul  au  fost  ori­
        rile  arabile  chiar  şi  cele  ce  să  samănâ  primăvara  să  se
                                                                          zontal  la  început  şi  urmăm  această  arătură  în  curs  de
        are  totdeauna  şi  de  cu  toamna.   Prin  acest  mijloc  ume­
                                                                          mai  mulţi  ani  pământul  se  ridică  la  mijloc  formând  o
       zeala  de  iarnă,  pătrunde  mai  uşor  în  pământ  şi  o  mare
                                                                          coamă.
        cantitate  de  materii  nutritoare  se  disolvă  (topeşte)  într’o
                                                                               Vom  folosi  acest  metod  de  arătură  când  pământul
       formă,  în  care  o  poate  primi  rădecinele  plantelor.
                                                                          sufere  de  umezeală  prea  mare  şi  nu  avem  alte  mijloace
             Pentru  stârpirea  buruenilor  mijlocul  cel  mai  bun  este
                                                                          de  al  diseca.  Dacă  locul  este  mai  lat,  îl  împărţim  în  mai
       aratul  de  repeţite  ori.  Vom  observa  ca  regulă  generală
                                                                          multe  fâşii  înguste  şi  fiecare  fâşie  0  arăm  spre  cormană.
       că  îmediat  după  ridicarea  recoltei  să  întoarcem  miriştea
                                                                               Mijlocul  acestor  făşii  se  vor  ridica  şi  vor  deveni  mai
       remasă.  Prin  aceasta  introducem  în  pământ  şi  semânţele
                                                                          uscate,  ear  brasda  despărţitoare  între  2  fâşii,  care se afun-
       de  burueni  unde  încolţeşte  şi  resar.
                                                                          zeşte  la  fiecare  arătură,  ne  serveşte  ca  canal  de  scurgere
            Parte  din  ele  să  distrug  prin  gerul  de  iarnă,  ear’   pentru  apă.
       restul  prin  arătura  ce  urmează.  Aceste  arături  vor  fi           Acest  metod  de  cultură  a  pământului  se  mai  nu­
       totdeauna  superficiale  şi  le  vom  executa  cu  pluguri  care   meşte  şi  cultură  în  straturi  şi  ne  vom  folosi  de  ea
       întorc  bine  brasda,  cu  scop  ca  semânţele  de  burueni  să    numai  în  caşuri  excepţionale  când  ne  este  imposibil  a
       poată  resări  şi  ca  remăşiţele  din  recolta  precedentă  se    diseca  pământul  în  alt  mod.           \
       putrezească  mai  curînd  şi  mai  uşor.
                                                                               2.  La  arătura  în  laturi  pământul  să  brăsdează  la
            Pe  aceste  motive  se  basează  ogorul.                      cele  două  margini  ale  lungimei  sale.
            Ogor  (toloacă)  numim  pământul  care  îl  lucrăm  în             Brasdele  se  răstoarnă  în  afară,  în  cât  la  mijlocul  pă­
       cursul  anului  cu  instrumentele  agricole,  Inse  nu-’l  sămă-   mântului  se  formeze  un  canal.
       năm  cu  nimica.  Scopul  lui  este  a  distruge  buruenile,  a         3.  La  arătura  în figuri  pământul  se  brăsdează  sau
       mărunţi  solul  şi  a  redobândi  fertilitatea  de  mai  nainte.   în  toată  periferia  sa,  sau  la  mijloc  şi  se  urmează  cu  ară­
       Poporul  zice  că  prin  ogor  odihneşte  pământul  şi  de aceea   tura  fără  de-a  scoate  plugul  din  pământ,  formând  astfel  o
       recolta  anului  viitor  este  mai  îmbelşugată.  In  realitate   brasdă  în  formă  de  spirală,  până  ce  terminăm  aratul.
       însâ  în  tot  timpul  cât  ţine  ogorul  se  disolvă  în  pământ  o   In  ori-ce  caz  înainte  de  a  ne  hotărî  pentru  una
       mulţime  de  materii,  nutritive,  minerale  şi  organice  şi  râ-   dintre  cele  3  feluri  de  arături  este  de  lipsă  se  avem  în
       mân  aci  înmagazinate,  până  ce  să  samănă  cu  o  plantă      vedere  că  prin  arături  repeţite  putem  şi  nivela  pământul,
       oare-care.
                                                                         dacă  suprafaţa  lui  nu  este  plană.  Astfel  dacă  mijlocul
            Ogorul  se  ară  de  3  până  în  4  ori,  după  cum  cere   pământului  ar  fi  mai  afund  ca  marginile  vom  ara  tot  la
       pământul  şi  starea  în  care  se  află.                         cormană  până  ce  se  nivelează  suprafaţa  pământului.  Con-
   1   2   3   4   5   6   7   8