Page 5 - Bunul_Econom_1902_25
P. 5

Nr.  25                                             B U N U L E CO N OM                                               Pag,  5


        trar,  dacă  mârginile  sunt  mai  joase  şi  rîdicâtura  la  mijloc,   Grapele  de  fer  numite  Zig-Zag  introduse  la  noi  sunt
        vom  ara  totdeauna  în  laturi,  până  ce  supra  faţa  de­       foarte  bune  şi  recomandabile.  Ele  constau  din  2  sau  3
        vine  plană.                                                       corpuri  legate  între  ele  prin  nişte  lănţuşoare.  Ele  se  fac
             Regulele  generale  ce  trebue  observate  la  arat  sunt:    unele  mai  grele,  ear’  altele  mai  uşoare  după  cum  avem
            .  1.  înainte  de  a  începe  cu  aratul  trebue  se cercetăm   trebuinţă.
        daca  plugul  şi  toate  accesoriile  lui  sunt  în  bună  stare,       Sunt  diferite  sisteme  de  astfel  de  grape;  ele  diferă
        apoi  îl  vom  regula,  înainţe  de  al  băga  în  brasdă,  comform   însă  puţin  una  de  alta.
        arăturei  ce  voim  a  face.                                            Cele  mai  cunoscute  sunt  grapele  Zig-Zag  de  Ho­
             2.  Dacă  pământul  este  bulgăros  sau  plin  de  burueni    rn ard,  Wood,  Sack,  lickert  etc.
        îl  vom  grăpa  totdeauna  înainte  de  a  începe  arătura.             Ca  regule  generale  la  grăpat  vom  observa:
             3.   Conducătorul  plugului  va  ţinea  plugul  de  coarne
                                                                                1.  Cu  cât  pământul  va  fi  mai  argilos  vom  întrebuinţa
        cu  amândouă  mânile  şi  va  merge  cu  ambele  picioare  în
                                                                           o  grapă  mai  grea  şi  dacă  nu  o  posedăm  o  vom  îngreuna
        brasdă.
                                                                           punând  peste  ea  lemne,  sau  suindusă  pe  ea  conducăto­
             4.   Ca  arătura  se  fie  bună  se  cere  ca  brasdele  să
                                                                           rul  vitelor.                                      ■
        fie  egale  de  late  şi  de  adânci.
                                                                                2.  Trebue  să  observăm  bine  timpul  când  voim  a
             Greşurile  (haturi  sau  praguri)  în  o  arătură  dovedescu
                                                                          grăpa.  Mai  ales  pământurile  argiloase  se  vor  grăpa  nu­
        o  negligenţă  neertată  din  partea  arătorului.
                                                                           mai  atunci  când  sunt  svântate  bine;  însă  nu  uscate  de
             5.  Direcţiunea  brasdei,  dacă  permite  forma  locului,
                                                                          tot.   In  caz  contrar  brazdele  nu  să  mârunţesc.
        Va  fi  totdeauua  cea  perpendiculară  pe  brasda  anterioară.
                                                                                3.  Pământurile  buruenoase  se  vor  grăpa  cât  se poate
             6.   Când  arăm  în  figuri  sau  dacă  brasda  este  foarte
                                                                           de  des,  strângând  buruenile  scoase  la  marginea  pământu­
        lungă  vom  opri  plugul  din  când  în  când,  ca  vitele  se  mai
                                                                          rilor  unde  li  se  dă  foc.  Cenuşa  se  împrăştie  apoi  deopo­
        răsufle.   In  general  nu  le  vom  mâna  iute  ci  le  vom  cruţa
                                                                          trivă  peste  pământ.
        pe  cât  se  poate.
             7.  Când  arăm  un  pământ  argilos  el  să  nu  fie  prea         4.  Nu  vom  grăpa  nici-odată  pământurile  arate  şi  ne
        ud  nici  prea  uscat,  căci  în  cazul  dintâi  brasdele  se  lipesc   sămănate  toamna,  cu  scop  de  a  le  lăsa  expuse  gerului
        de  cormană  şi  plugul  merge  greu  şi  fâşiile  de  păment     de  iarnă.
        uscânduse  în  urmă  rămâne  bulgăros.                                  5.  Totdeauna  înainte  de  a  ara  locul  trebue  bine  gră­
             O  excepţiune  se  poate  face  la  arăturile  de  toamnă    pat  căci  fiind  locul  netezit,  arătura  se  face  cu  mult  mai
        când  lăsăm  pământul  expus  gerului  de  iarnă.  In  caşul  al   bună  şi  mai  regulată.
        doilea  dacă  pământul  argilos  este  uscat  el  să  întăreşte  şi     6.  Direcţiunea  grăpatului  se  face  pe  cât  eposibil
        plugul  merge  foarte  greu.                                      perpendiculară  pe  brasdele  plugului.
             Suprafaţa  ce  poate  ara  un  plug  pe  zi  (10  ore)  va­       7.  Cu  cât  grapa  trece  mai  repede  peste  arătură  cu
        riază  dela  starea  şi  felul  pământnlui,  dela  plug  şi  dela   atât  şi  lucrarea  este  mai  energică;  pentru  aceea  este  mai
        numărul  şi  starea  vitelor  ce  pun  în  mişcare  plugul.  In   bine  a  înhăma  cai  de  cât  boi  la  grapă.
        termin  mediu  putem  zice  că  într’o  zi  se  poate  ara  o  su­     Afară  de  grapă  pentru  arături  mai  avem  şi alte grape
        prafaţă  de  1  jugâr.                                            de  o  construcţie  deosebită  pentru  fendţe  şi  păşuni.
                                                                               Scopul  lor  este  cu  deosebire  a  smulge  muşchii  din­
                                                                          tre  erburi,  a  mărunţi  pe  cât  este  posibil  pământul  dea­
                                                                          supra  fânaţului  şi  de  a  împrăştia  muşuroaele  şi  furnicarii.
                                                                               Aceste  grape  trebue  să  se  alipească  cât  se  poate  de
                               G r a p a .                                bine  de  suprafaţa  locului  fără  însă  ca  dinţii  ei  să  între

                                                                          adânc  în  pământ.  Din  acest  motiv  fiecare  dinte  sau  câte
                                                                          3  dinţi  prinşi  într’o  placă  de  fer  se  leagă  prin nişte lănţu­
                                                                          şoare  cu  ceealalţi  dinţi,  respective  de  celelalte  plăci.
             După  plug  grapa  este  cel  mai  însămnat  instrument
                                                                               Acele  grape  de  fânaţe  în  care,  fiecare  dinte  este
        al  agricultorului.  De  ea  ne  folosim  pentru  a  mărunţi
                                                                          separat  sunt  de  sistemul  Howard  ear  acelea  la  care  câte
        brazda  plugului,  a  netezi  pământul,  a  strânge  buruenile de
                                                                          trei  dinţi  sunt  prinşi  de  o  placă  sunt  de sistemul  Althan.
        pe  câmpuri  şi  în  fine  pentru  a  acoperi  sămânţa  cu
                                                                          Aceasta  din  urmă  este  mai  bună  pentru  noi  decât  cea
        pământ.
                                                                          de  Howard,
             Grapa  constă  din  tr’un  cadru  divisat  (împărţit)  în
                                                                               Afară  de  aceste  grape  mai  avem  şi  grapele  de  spini.
        mai  multe  părţi,  în  care  se  află  mai  mulţi  dinţi  verticali.
                                                                          Ele  constau  dintr’un  cadru  de  lemn,  în  care  se  împletesc
             Atât  dinţii  cât  şi  cadrul  pot  se  fie  de  lemn  sau  de
                                                                          spini  sau  şi  ramuri  de  alţi  arbori.  Cu  ea  ne  servim  cu
       fier.  Acelea,  care  sunt  construite  numai  din  fer  sunt cele
                                                                          deosebire  pentru  acoperirea  sămânţelor  foarte  mărunte  şi
        mai  corespunzătoare,  fiind  tot  odată  şi  foarte  solide.  Ele
                                                                          la  netezirea  locurilor.
       nu  recer  atâtea  râparaţiuni  ca  cele  de  lemn.
             Totdeauna  dinţii  grapei  trebue  să  fie  astfel  dispuşi
       ca  fiecare  din  ei  să  tragă  pe  pământ  o  brasdă  deosebită.
       Mai  este  necesar  ca  partea  dinainte  a  fiecărui  dinte  să
       fie  ceva  ascuţită  şi  încovoiată  înainte  asemenea  cuţitului
       dela  plug.
   1   2   3   4   5   6   7   8