Page 6 - Bunul_Econom_1902_25
P. 6
Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 24
NOUTĂŢI comunele Visoc, Dragomir, Moisin, Borşa, cu alte patru persoane, luntrea fiind prea în
greunată şi valurile Murăşului foarte mari,
Vişeul-de-sus etc., şi partea din jos a oraşu
lui Sigetul-Marmaţiej. La Izakonyha un om luntrea a luat apă şi s’a cufundat. Patru din
a fost luat de valuri şi s'a înecat. Valurile trecători au scăpat, ear al cincilea: tinărul
In şedinţa sa de Marţi, 24 Iunie n., si au năvălit cu atâta putere, că au rupt şi Nicolae Doroga a dispărut în valuri. Corpul
nodul episcopesc a confirmat alegerea de spălat calea ferată, cum şi podul de fer din lui încă nu s’a aflat, ,
episcop al Aradului a părintelui vicar Vâsile Siget, care forma legătura de comunicaţiune „Convorbiri Literare", nr, 6, cuprinde ;
Mangra. cu Slatina. Miseria e foarte mare.
* D. Zamfirescu. Cântec, Lena [poesii]. St. 0.
r Tot aşa după o ploaie torenţială de 13
Bepansnl de Dumineca. In chestia re Iosif. A fost odată, II. [poveste în versuri].
ceasuri Valea-Someşului şi ţinuturile din jurul G. Coşbuc. Din «Divina comedia»: cântul Xy
pausului de Dumineca ministrul de comerciu
Dejului au fost inundate de apă cum dela şi XVII. P. Dulfu. Ifigenia în Taurida, actul
a dat sub nr. 22436 a. c. o nouă ordina-
ţiune, care stabileşte unele excepţiuni cu pri 1863 nu s’a mai pomenit. In 13 Iunie valea al Il-a. [trad. în versuri din Euripide]. Nic.
Soica ce trece prin Dej, eşind din alvie a
vire la fabricarea untului şi transportarea vie* lor ga. Istoria lui Mihaiu-Viteazul, înaintaşii şi
inundat partea sud-vestică a oraşului Dej, a
tualiilor şi animalelor vii. vecinul lui Mihaiu-Vodă: Ştefan Surdul, Ale-
prăbuşit case, a luat şi dus în apa Someşului-
Anume: a) la fabricarea untului, pen- xandru-cel-Rău, Aron, Mihaiu ajunge domn.
mare garduri, clădiri economice, arbori, bu
tru-ca smântână să nu se înăcrească se con T. G. Djuvara. Poesia lui Şerbănescu. Cu
cate şi tot ce-i cădea în cale, In aceeaşi zi
cede muncă neîntreruptă în Dumineci şi în scrisori şi poesii inedite. G. I. Pitiş. Obice
după amiazi Someşul dela Bistriţa şi cel dela
ziua Sf. Ştefan; b) berea, galiţele vii şi vic- iuri populare la Românii din Schei. [Naşte
Cluj, umflaţi de ploi, au buit în Someşul-
tualiilefsupuse stricăciunii vor putea fi pri rea şi creşterea]. II. Chendi. V. Ranta Buti-
mare, care îfi urma acesteia a dat peste ţer-
mite şi ridicate Ia staţiunile căilor ferate şi cescu, Novele, tom. I [dare de seamă]. Nic.
muri şi a inundat partea Nord-ostică a ora
in Dumineci şi ziua Sf. Ştefan după orele 12 Iorga. Cronică. Bibliografie. >
şului. Calea ferată, gara, joagârul şi maga
din zi; c) asemenea şi animalele vii şe vor *
zinul de lemne, stradele Bânfly, Kisszekeres
putea încărca, transporta şi descărca în tot Mamă bestială. Lakatos Anicza din
şi Laktanya, întreg teritoriul de dincolo de Târtolcz ’şi-a omorît copilul într’un mod în
decursul zilelor de Duminecă şi în sărbătoa
Someş, apoi comunele AlOr, Arpâsto, Mike- grozitor. Bestiala creatură a adunat uscături
rea Sf. Ştefan.
* hâza, Reteag, Bethlean, întreagă calea ferată din pădurea Bicsadului, le a aprins şi rşi-a
spre Cluj şi 14 comune spre Bistriţa sunt
Anunţ. Reuniunea economică a comi aruncat copilul peste ele. După ce copilul
sub apă. Comunicaţia pe linia Dej—Zelau
tatului Sibiiti publică concurs pentru trei sti a ars de jumătate, ’l-a învălit în şdrenţe şi
şi Dej—Bistriţa e intreruptă. Recolta de pe
pendii de câte 300 coroane ce se vor da pe încă viu ’l-a îngropat. Gehdarmeria a pus
teritoriu de 20 mii de jugâre este total ni
anul 1902—3 acelor tineri industriaşi din micită. mâna pe vinovata, care îşi aşteaptă acum
comitatul Sibiiului, cari au terminat cu suc pedeapsa în temniţa din Sătmar.
ces bun clasa a IlI-a a şcoalei industriale şi Asemenea şi la Bistriţa şi comunele de Noul parlament maghiar. Camera unga
cari voesc să se mai califice în vr’o şcoală pe Bârgău. In noaptea de 12—13 Iunie în ră ’şi-a început deja mutarea în noul palat
specială, care nu este în acest comitat. urma unei ploi oribile au esundat rîurile şi al parlamentului. La toamnă deja şedinţele
Dintre concurenţii cu pregătire egală văile, rupând poduri, şosele, smulgând din parlamentului se vor începe în palatul nou;
vor fi preferiţi — aceia, cari au frecuentat rădăcini copaci seculari, ducând vite, cară şi camera deputaţilor se va muta definitiv în 15
vr’o şcoală specială din comitatul Sibiiului tot ce prindeau în calea lor. Pe unele locuri Septemvrie, ear’ Casa magnaţilor cătră sfîrşi-
\ şi au terminat-o cu bun succes. apa a pătruns prin case până la înălţime tul lui Noemvrie.
Reflectanţii la aceste stipendii au a-’şi de jumătate metru. Comunicaţia e intreruptă, *
trimite petiţiile scrise cu mâna proprie şi pagubele causate de acest potop se urcă la Crisa bănoii din Monte-Carlo. Din
provâzute cu atestat de ubicaţiune, cu cer sumă de sute de mii. Munte^Carlo se anunţă, că întreg personalul
tificat despre cercetarea şcoalei de meserii dela Monte-Carlo ’şi-a abzis serviciul în ve
O telegramă din Sătmar dto 16 Iunie
şi cu atestate despre cursurile şcoalei de vesteşte că Someşul a esundat şi pe acolo derea apropiatului falimenhce ameninţă ruleta.
meserii, la adresa vicecpmitelui comitatului şi că întreg oraşul e sub apă.
Sibiiu cu titlul comisiunii economice comi- * i
tatense până cel mult în 15 Iulie st. n. A V I S.
* Vinurile franceze în Ungaria. In anul
1900 Francia a importat în Ungaria şampa
Comasări oficiale şi autorităţile locale.
Ministrul-president Szâll, ca ministru de in nie în valoare de 451.000 cor., cognac pen D om nii restanţieri cu plata abo
terne, a dat de curând o circulară în aface tru 181.600 cor., licoruri 55400 cor., vin în nam entului sunt rugaţi a-9şi achita
rea executărji Comasării speciale şi a ocula- butelii 13132 cor., vin în coşuri 10350 cor, datoria pen tru a nu fi siliţi să le
tei inginereşti, cari au să fie spriginite din şi romuri pentru 6480 cor. Producţiunea
partea autorităţilor de dare din oraşele mu vinicolă a Ungariei a fost în 1900 inferioară sistăm trim iterea m ai departe a f o ii ►
nicipale şi din cele Cu magistrat organisat, celei din anul precedent. Viticultorii au fă
precum şi din partea notarilor comunali şi cut deci afaceri bune, dar’ revânzători, din
cercuati. In această circulară ministerul ung. causa crisei şi a lipsei monetare, âu suferit
perderi. Importarea vinurilor italiene a scă E videntă
de interne provoacă pe căpeteniile oraşelor
să insiste ca însemnarea caselor şi listele nu zut simţitor; în locul de 889.960 chintale pentru oficiile parochiale şi protopresbiterale.
melor, redactate de notari,* să fie compuse materice de vin italian importat în 1899 nu
cu cea mai rnare punctualitate şi ca aceştia s’a importat în 1900 decât 473.500 chintale I u l i e .
materice. Oficiile p r o t o p r e s b i t e r a l e aş
precum şi autorităţile de dare orăşeneşti şi
* tern la consistor conspectul despre procesele
presidenţii comisiilor chemate, totdeauna în
matrimoniale, incaminate din 1 Ianuarie până
persoană să ia parte la locurile anume ho- Nu blâstămaţi copiii voştri. O femee
la 30 Iunie. ■
tărîte pentru consultările în afacerea coma din comuna Pricaz de lângă Orăştie, văduva
sărilor, având să dea inginerilor spriginul şi lui Nicolae Doroga având neînţelegeri cu fiul Clericii a b s o l u ţ i aştern rugările
inviaţiunile necesare la îndeplinirea lucrărilor. seu, îl blăsţemă Vineri din săptămâna tre pentru admitere Ia examenul de cualifica-
•» ţiune preoţesc din luna August.
cută cu cuvintele: «mânca-ţi-ar cioarele car
Exundări. In urma ploilor mari Tisa nea pe dunga Mureşului». In ziua următoare In această lună se aştern şi cererile
;,a exundat în Marmaţia, acoperind cu valuri acesta trecând Murăşul cu o luntre dimpreună pentru primire la cursul clerical şi pedagogic.
