Page 2 - Bunul_Econom_1902_26
P. 2

fag- 2                                             B U N U L   E C O N O M                                            Nr.  26

              Dela Reuniunile  noastre.           Muntean  (Dobra);  Petru     P.  Bariţiu,   Advocatul  poporului.
                                                  Adam  Cristea,  Ioan  Lăzâroiu,  pantofarul,
                                                  Dumitru  Martin  şi  Mihaiu  Gref,  (ceşti      Vitele  rătăcite,
      Reuniunea  Economică  din  Orăştie.         diti  urmă  cinci   ca  representanţi  ai                          trebue  mânate  în
                                                                                             comună  şi  predate  antistiei  comunale  sau
                                                  secţiei  industriale  a  Reuniunii).
           D u m i n e c ă  Reuniunea Economică                                              unui  păzitor  de  hotar.  Dacă  în  termin  de
      din Orăştie  şi-a  ţinut  adunarea  generală     După  acestea adunarea  s’a încheiat.  8  zile  pentru  aceasta  vită  nu  se  presentează
      a  2-a,  în  o sală  a  şcpalei  din  loc,  fiind                                      nimenea  deşi  sau  ştirit  pe  cale  obicinuită
                                                       Dela  Dobra  a  venit  şi  a  participat
      de  faţă  vre-o  35 membri.  A   presidat’o                                            aflarea  ei,  antistia  comunală  vinde  vita  pe
                                                  la  adunare   şi  la   desbateri,  zelosul
      vice-preşedintele  A.  P.  Barcianu,  S’a                                              cale  de  licitaţiune  publică  şi  din  preţul  ace­
                                                  protopresbiter  Iosif Morariu,  care  a  şi
      cetit  raportul  comitetului  despre  activi­                                          leia  plăteşte  sau  acopere  cheltuelile şi paguba
                                                 fost ales  de  vice-preşedinte  al  Reuni­
      tatea  din  anul  trecut,  apoi  socotelile   unii,   luându-sâ  în   comitet  încă  doi   sau  dauna  căşunată.  Suma  ce  mai  rămâne
      anului  trecut,  şi  luându-să  la  cunoştinţă,                                        din  preţul  vînzârii  în  termin  de  un  an  se
                                                 dobreni  ce    să   interesează   viu   de
      s’a  dat  comitetului  şi  cassarului  abso­                                           predă  proprietarului  care  se  va  insinua  ca
                                                 Reuniune,  ca  se  lucreze  acolo  ea  în­
      lutoriul.                                                                              păgubit;  ear  după  acest  termin  se  împarte
                                                 credinţaţi ai  Reuniunii.
          D1C. Baicu  a  ţinut  apoi o prelegere                                             între  comuna  şi  oare-care  fondaţiune  econo­
                                                                     *
      economică  stăruind  pentru  a  se  întinde                                            mică.  (Art.  de  lege XII. §.  105 din anul  1894).
      şi  poporul  nostru   după  uneltele  şi        jReuniunea  de  înmormântare                               *
      maşinile  perfecţionate,  în  lucrarea  eco­  din  Orăştie.  In  şedinţa  adunării  generale   Pentru  licenţa  vînzerii  de  vin
                                                                                             trebuie  înaintată  cerere  direcţiunii  finanţiare,
      nomiei  sale  ca  având  pe  urma  lor     ţinută  la  16/29  a  hoţărît  urcarea  numărului
                                                                                             în  care  trebue  să  se  spună  desluşit  numele,
      mare  folos,  şi  peste  tot  pentru  lucrarea   membrilor  dela  300,  la  360  în  ambele  secţii
                                                                                             locuinţa,  ocupaţiunea  sa  precum  şi  beuturile
      mai  raţională  a  întregei  economii.     din  motiv,  că  membrii  primiţi  de  comitetul
                                                                                             ce  Voeşte  a  vinde,  mai  trebue  încă  să  arate
          S’a  statorit  apoi  budgetul  pentru   aceleia  pentru  înfiinţarea  secţii  a  treia  în   dacă  el  însuşi  vinde  sau  prin  cine  voeşte
      anul  curent,  cifrându-se  la  intrate  cu   număr  de  300  nu  ’şi-a  achitat  toţi  până  la   a  vinde,  şi  că  cere  licenţa  pe  timp  hotărît
      1442  cor.,  ia  eşite  cu  1140,  râmânend   acest  timp  taxele  de  înscriere  ca  membri,   sau  nehotărît.  La  cceasta  cerere  se  aclude:
      un  escedent  de  vre-o  300  cor.         ear’  cei-ce  a  plătit  s’a  împărţit  în  număr egal
                                                 la  fostele  secţii  de  până  acum  I.  şi  II.  cartea  de  botez,  atestat  de  moralitate,  şi
          A   urmat  reconstituirea  comitetului                                             dacă  e încă  minorean  învoirea  autorităţii  pu-
      pe  un  nou  period  de  3  ani.  Au  fost                     *                       pilare.   Pe  rugare  trebue  a  se  pune  un  tim­
      aleşi:                                         O  nouă reuniu/ne în Orăştie.   Două-   bru  de  1  fi.,  dar  afară  de  aceasta  mai  tre­
           Preşedinte  Dr.  Ioan  Mihu,  vice­   zeci-şi-cinci  fruntaşi din  Orăştie şi  giur  (advo­  bue  aclus  încă  un;  timbru  de  1  fl.  care  tre­
      preşedinţi:  A.   P.  Barcianu   şi   Iosif   caţi, preoţi, învăţători,  proprietari, etc., în frunte   bue  a  se  lipi  pe  licenţa  ce  se  va  estrada.
      Morariu  (protopopul  Dobrei),  secretar   cu  Dr.  Ioan  Mihu)  au  hotărît  să  înfiinţeze  o   [Ord.  ministrului  de  finanţe  Nr.  33450  §.
      Ioan  Moţa,  cassar   Valeriu  Orbonaş,    «reuniune  pentru  ajutorarea  economilor  la   5  din  anul  1889].
      econom :  Ioan  Fleşeriu.                  pagube  în  vite».  In  scopul  acesta  au  con­
           Membri    în   comitet:  Constantin   vocat  pe  7  Iulie  st.  n.,  la  Orăştie,  o  adu­
      Barcianu,  profesor  de  agricultură  în   nare  generală  de  constituire,  în  care membrii   Medicul  casei.
      retragere, Dr. A.  Vlad, Constantin  Baicu,   salutarei  reuniuni  vor  ave  să  vOttze  statutăle
      Nic.  Vlad,  Iosif  Indrieş,   Ion   Lazaroi   şi  pe  basa  acelora  să  aleagă  apoi  comitetul   Mijloc  pentru,  a,  vindeca  rosatu­
      comerciantul, Daniil David, Dumitru Rob,   reuniunii.                                  rile  dela  picioare.  De  multeori,  din  causă
      Nicolau  Trif, Nicolau  Andrei,  N.  Mihăilă,                                          că  mulţi  oameni  poartă  încălţăminte  prea
      IrimieBoca, Nicolau Herbai (Dobra), Aron                                               strimtă  şi  ciorapi  groşi,  se  jupoaie  pelea  şi


                                                                     II.
                 F  O   I  T   A                                                             aceasta  deja  dela  şese  oare  cu  încordare
                             9
                                                      Multiplul  milionar  Gould,  concurentul   extremă.  Acum  erau  12  oare,  începea  timpul
                                                 direct  a  bogatului  Vanderbilt  şedea  în  con-   de  audienţă  pentru  oamenii,  cari  aveau  să
         Glumă  americană.                       toarul  său  şi  calcula,  ca  şi  când  ar  fi  vieaţa   vorbească  cu  el  în  afaceri  de  negoţ  sau  în
                                                 în  joc.  Milioanele  sale  erau  elocate  în  căi   afaceri  publice,  precum  alegeri  comunali,  sau
                                                 fierate,  mine,  fabrici,  case  şi  pământuri.  Ca­  de  stat,  sau  disposiţii  publice,  la  cari  era
                —   Ulr.  Mycrs.  —                                                         părtaş  şi  Gould.
                                                 pitalul lucra în negoţ cu petroleu,  bucate,  oleu,
                                                 spirt,  acţii  şi  hârtii  de  stat.  Deşi avea  Gould-   Punctuos  pe  rninută  aduse  servitorul
                      (Urmare).                  mulţime de impiegaţi, totuşi supra-inspecţiunea,   prima  anunţare.
                                                 care  o  conducea  el  însuşi,  recerea  o  muncă
           Price  scutură  din  cap.  »Ajutor  nu  mai   de  şese  până  în  opt  oare  pe  zi.   Pe  o  tavă  de  aur  era  un  mic  şi  de­
     este I  Eu  mi-am  dat  de  cap  cu  speculatul şi   Şi  nu  totdeauna  mergeau  lucrurile  aşa  licat bilet  de visită.  «Mis Dolly Price, Chicago»,
     nici  un  om  nu  va  fi  atât  de  nebun,  să-mi   de  neted.  Concurenta  si  la  un  milionar  de  sta  pe  el.
                                                                       »
                                                                   •
     sară  înt’rajutor.  Eu am  oferit  spre cumpărare   sute  de  milioane  îi  face  traiul  amar.  când
     cu  un  preţ ieftin  trenul meu  bogatului  Gould,   vine  dela  un  concurent  tare.  Vanderbilt  şi   «Price  — Price«  murmură  Gould.  «Nu
     dar’  şi  acesta  m’a  râspins.  Trenul  Nickel-   Gould  erau  astfel  de  contrari  şi  din  con­  e  acesta  micul  speculant  ruinat ?  Ce  are
     Plate  e  o  întreprindere  greşită».       curenţa  în  afaceri  de  negoţ  se  desvoltase   femeea  cu  mine?  Aceste  nobile  cerşitoare
                                                                                            sunt  cele  mai  rele;  şi  nu  poate  scăpa  omul
           «Atunci  dară  vom  trăi  în  sărăcie  şi   între  ei  şi  o  dujmănie  privată.*  Cu  mijloace   de  ele,  pentru-că  trebue  să  le  tractezi  ca
     miserie,  numai  susţine-te  pentru  mine  şi  co­  iertate  şi  neiertate  îşi  făceau  unul  altuia   pe  dame».
     piii  noştri 1  Eu  voiu  sta  fidel în  ajutorul  tău,   stricăciune,  cât  numai  puteau  şi  cercau  a  se
     ear’  copiii  sunt  încă  prea  tineri  spre  a  simţi   năcăji  unul  pe  altul,  chiar  şi  când  se  în­  «Cu  cerşitoare  nu  s’ar  părea  doamna»,
     tare  schimbarea  împregiurărilor.  Reculege-te   tâmpla  aceasta  prin  publicaţiuni  de  articoli   zise  servitorul,  care  în  afaceri  de  negoţ  şi
     George,  te  implor  pentru  aceasta».      maliţioşi  prin  ziare.                    tot  deodată  şi  private  era  încrezutul  lui
          Părăsind  dna  Dolly  după  miezul  nopţii   Pe  masa  lui  Gould  zăceau  cel  puţin   Gould.
     chilia  de  lucru  a  bărbatului  său,  acesta într’u   trei-sute  de  epistoale,  cari  Ie  deschisese  el
                                                                                                 Gould  se  mai  socoti  un  moment.  «Pe
     atâta  se  întărise,  cât  jurase  pe  capetele  co­  însuşi.  Cele  mai  multe  erau  epistole  cerşi-   o  Lady  nu  o  pot  ofensa  respingându-o,  fără
     piilor,  că  va  ţine  la  ai  săi  până  în  stîrşit.   toresci.  Nu  poate  crede  omul,  câtă  spuză „de
     Dna  Dolly  ştiuse  aduce  lucrul  acolo,  cât   epistole  cerşitoreşti  se  grămădesc  pe  masa   se  ştiu  ce  vrea.  Lasâ-o  să  între».
     speranţa  de  tot  perdută  a  bărbatului  său  să   unui  milionar,  când ziarele se ocupă tot  numai   Gould  întimpină  pe  tinâra  şi  frumoasa
     redeşteptă,  dar’  nu  numai  speranţa,  ci  şi   earăşi  de  acest  CrSsps.           doamnă,  care  era  îmbrăcată   simplu,  dar* *
     energia  şi  puterea  de  lucru.                 Aşa  se  ocupase  Gould  în  dimineaţa  elegant,  şi  o  conduse  la  un  fotei.
   1   2   3   4   5   6   7