Page 4 - Bunul_Econom_1902_26

Pag. 4_____________ ■ _________ BU N U L E C O N O M ___________ _ ________ Nr. 26

o singură rotiţă. De acest plug ne servim ca să scormolim
pământul într’o afunzime mai mare, de cât cum au ajuns
Tăvălugul (Cilindrul). plugul ordinar. Acest pământ mârunţit bine inţeles remâne
în fundul brasdei. Plugul sub-sol merge întotdeauna în
(Reproducerea interzisă)..
aceeaşi brasdă după plugul ordinar.
Acest soiu de arătură îl folosim când voim se afunzim
Tăvălugul constă dintr’un cilindru de lemn, piatră sau
brasda fără ca se aducem la suprafaţă pământ mort.
fier care se mişcă în jurul unei acse (osii) aşezată într’uh
2. Scarlficătoarele. Ele constau dintr’un cadru aşezat
cadru, de care se prind vitele pentru tras.
pe mai multe rotile în care se află mai multe cuţite ca
Scopul tâvâlugitului este a îndesa suprafaţa pământului
ale plugului obicinuit. Aceste instrumente să folosesc mai
şi a sparge bulgării remaşi după arătură şi grăpat. Ca
rar şi ne servesc cu deosebire pentru a tăia ţelina care
lucrarea aceasta să fie bună, tăvălugul trebue să se alipească
voim a sparge. Plugul cu care spargem pământul va
cât se poate de bine de suprafaţa pământului. Este na­
merge totdeauna perpendicular pe tăietura scarificătorului.
tural că dacă cilindrul este prea lung şi pământul nu este
3. Extirpătoarele numite şi Cultiv âtoare constau
plan cu desevîrşire atunci această condiţiune principală
dintr’un cadru în care sunt aşezate mai multe fere de
nu se poate îndeplini. Din acest motiv, tăvălugile cele mai
diferite forme, cari însă toate să apropie de forma unui
bune se construesc din trei cilindre mai scurte ale căror
brăsdar duplu. Lucrarea lor constă în a merunţi pământul
cadruri sunt prinse una de alta prin lănţuşoare.
fără a’l întoarce şi cu deosebire a tăia şi a nimici buruenile.
Tâfălugul ca se execute bine lucrarea trebue să fie
De aci îşi are numele aceste instrumente de extirpătoare.
mai greu sau mai uşor după natura pământului. Asftel
la un pământ mai nîsipos ne vom folosi de unul mai
uşor, ear’ la unul argilos mai greu.
La tăvâlugele de lemn pentru a le face mai grele se
Ingrăşămintele.
găseşte de regulă pe cadru o cutie în care să pun pietri
la trebuinţă. Tăvălugele cele mai bune, sunt cele de fer
ce constau din 3 corpuri; Aceste cilindre sunt goale pe
Pentru-ca o plantă se poată vegeta (creşte) are lipsă
dinlăuntru şi pentru ale îngreuna le umplem cu apă.
de douâ feluri de nutrimente şi anume: Materia de natura
Cele mai multe tâvăluge sunt construite din cilindre
minerală şi materii de natură organică. Dacă lipseşte în
netede, mai sunt înse şi altele a căror suprafaţă este pământ una din acestea, plantele nu pot prospera. Absenţa
prevezută cu mai multe crestături sau a căror cilindre se
(lipsa) unor materii nutritoare poate proveni dela originea
compun din nişte inele, cari sau sunt strîns legate una de pământului sau prin cultura continuă de mai mulţi ani,
alta, sau sunt, libere, încât fiecare să se poată înyîrti separat prin care s’au sleit de ele. In acest cas trebue se in­
în jurul acei comune. Aceste doue soiuri de tăvâluge troducem în el materiile ce îi lipsesc şi care în acest cas
pe lângă că îndeasă pământul îl şi merunţesc destul iau numirea de îngrăşăminte. După natura lor deosebim
de bine. îngrăşăminte minerale şi îngrăşăminte organice. Cele orga­
Afară de lucrările ce am vezut că executăm cu nice pot fi vegetale (de plante) sau animale. La noi nu
ajutorul grapei şi a tăvălugului, mai folosim aceste doue găsim aproape nici un pământ care se aibă încă lipsă de
instrumente şi pentru a regula starea umidităţii în păment
îngrăşăminte minerale. Materiile organice însă în multe
şi eată cum : prin tăvălugit îndesându-se stratul, superior al
locuri au începnt deja se dispară. Aci dar’ va trebui a
pământului, el suge umezeala din straturile mâi inferioare
aplica (întrebuinţa) cu deosebire îngrăşăminte organice cari
(afunde) la suprafaţa solului, devenind straturi inferior mai
se prefac în humus şi ridică prin urmare fertilitatea (puterea
uscat. Prin grăpat umezeala să conservăX (păstrează) mai
de rodire) a pământului. Ingrăşâmintele în general mai au
adânc în pământ.
şi altă destinaţiune afară de aceea că îmbogăţeşte pă­
De aceea când avem lipsă de umezeală la suprafaţă
mântul de materii nutritoare. Ele mai servesc pentru a
de ex. dupâ-ce am sămânat vom tăvălugi, ear’ când voim
face, ca multe din elementele aflate în pământ se devie
se păstrăm umezeala în stratul mai de jos al pământului
solubile (topite) şi aşa se facă posibil plantei ale absorbi
vom grăpa.
prin rădeeinile ei. In fine tot îngrăşămintele mai pot face
ca pământul se dobândească nişte însuşiri mai favorabile
pentru lucrarea lui şi cultura plantelor. îngrăşământul care
Instrumente de merunţit întruneşte toate aceste trei calităţi este bălegarul.

pământul.

Bălegarul.
Afară de’ plug, grapă şi tăvălug agricultorul mai
foloseşte o mulţime de instrumente de mai puţină în­
semnătate la lucrarea pământului. Cele mai însemnate El se mai numeşte şi gunoi şi constă din excrementele
sunt: , solide şi fluide ale vitelor noastre în amestec cu aşternutul

1. Plugul sub-sol. El constă dintr’un grindeiu, coarne lor. Deosebim mai multe feluri de bălegare după animalele
şi corpul plugului cu un brasdar duplu, în forma unui cari îl produc, Astfel avem bălegarul vitelor mari cornute
cioc*. Cormana lipseşte; roatele constau dintr’o talpă sau de cai, de oi, de porci, de paseri de casă etc.