Page 5 - Bunul_Econom_1902_26

Nr. 26 B U N U L E C O N O M Pag. 5

1. -Băligarul vitelor mari cornute, conţine 20—-30%
materii uscate şi: restul de 70— 80% este tot apă, prin
Tratarea Bălegarului.
urmare este foarte apătos şi din acest motiv pus in
grămezi, se încălzeşte foarte cu greu. încălzirea aceasta
este resultatul putrezirii materiilor organice cari se prefac
Este o idee greşită, că cu cât bălegarul este mai
în Humus. Deoare-ce putrezirea aceasta merge toarte încet,
descompus (putred) cu atât ar fi şi mai bogat în materii
efectul gunoirei în pământ se resimte abia la 3— 4 ani.
nutritoare. Aceasta provine de acolo că efectul bălegarului
Noi îl vom folosi cu deosebire la pământuri nisipoase cari
descompus se vede imediat pe când efectul bălegarului ne-
şi aşa sunt calde.
- descompus se observă abia după un timp oare-care cu
Cantitatea de băligar ce produce un bou în cursul
deosebire dacă este pus într’un pământ argilos. Dacă lăsăm
unui an‘ ţinut la grajd şi având aşternut îndestulitor putem
bălegarul proaspăt în voia întâmplării, el se descompune
calcula în termin mediu că ea se suela 10 tone (10.000
adecă să preface în humus, mai curând sau mai târziu.
chilograme). Bine înţeles că viţeii, boi de muncă şi
In cursul acestei descompuneri se perii o mulţime de
aceia cari umblă la păşune vor produce mai puţin. Tot
gazuri şi materii cari sunt cele mai priincioase pentru
aproximativ putem afla cantitatea băiigarului dacă multi­
nutrirea plantelor. De aceea ca lege fundamentală pentru
plicăm greutatea vitei în K° cu 0.075 şi produsul va fi
tratarea băiigarului până la întrebuinţarea lui este a im-
greutatea băiigarului produs în o zi, ear’ pentru un an
pedeca pe cât se poate descompunerea lui, prin care suferim
vom multiplica greutatea vitei cu 27 pentru a găsi băligarul
perderi însemnate în materii folositoare plantelor. Cele mai
proaspât produs.
mici perderi va suteri băligarul dacă îl cărăm imediat în
2. Băligarul de oi este eu mult mai uscat de cât
stare proaspătă pe câmp şi îl Introducem îndată cu plugul
cel precedent conţinând cam 35% materii uscate şi numai
în pământ. Prin această procedare gazele ce se desvoaltă
6 5 % aproximativ apă; prin urmare trece mai repede în
când să descompun se absorb de pământ. Paiele şi resturile
putregiune. II vom folosi deci mai cu seamă la pământuri
de fân putrezând formează o mulţime de goluri, cari permit
reci adecă argiloase şi umede, în nici un cas însă într’
mai târziu se între aerul şi apa. Din acest motiv este
unul nisipos şi tare mârunţit şi uscat. Cantitatea ce
recomandabil a îngrăşa cu deosebire pământurile argiloase
produce o oaie într’un an putem calcula multiplicând
cu bălegar proaspăt.
greutatea oaei cu 22.
Impregiurările nu ne permit însă ca să cărăm bălegarul
3. Băligarul de cai este asemenea celui de oi; se
în tot cursul anului pe pământurile noastre. De aceea
descompune însă şi mai . iute fiind-că nu este aşa de
vom impedeca pe cât se poate descompunerea lui precum
îndesat. El este dar’ un băligar foarte cald, şi îl vom folosi
şi scurgerea fluidităţilor din el.
cu deosebire la pământurile argiloase.
Locul unde aşezăm băligarul până la întrebuinţare se
Deoare-ce băligarul de cai se descompune foarte repede
numeşte platformă sau grămada de gunoi. Plat-forma
şi prin împregiurarea că se perde mult când sunt la muncă,
trebue aşezată totdeauna în nemijlocită apropiere a gra­
producţiunea băiigarului dela un cal nu o putem calcula
jdurilor într’un loc pe cât se poate de ferit de arşiţa
mai mult decât 7 tone pe an. In mod mai apropiat vom
soarelui şi de vânturi uscate. De asemenea va fi astfel
calcula cantitatea produsă pe un an multiplicând greutatea
situată ca apa de ploaie de pe streşinile edificilor şi de
corpului cu 15.
prin curte se nu să strîngă sub bălegar. Baza plat-formă
4. Băligarul de porci este cel mai apătos şi nu are
trebue construită dintr’un material impermeabil (prin care
valoare mare de cât numai acela care provine dela porcii,
nu străbate apa) şi anume din cărămida legată cu ciment
cari s’au pus la îngrăşat. Descompunendu-se încet se
sau vom face cel puţin o pardoseală de piatră rotundă
recomandă pentru pământuri nisipoase. Mai trebue se avem
s’au în fine dintr’un strat de argilă bine bătut.
in vedere că canalul digestiv (maţele) al porcului este foarte
Suprafaţa platformei nu va fi orizontală ci înclinată
scurt şi prin urmare alimentele (mâncările) mai vîrtoase
spre mijloc într’un şănţuleţ unde se~ scurg fluidităţile din
precum sunt diferite semânţe de burueni remân nemistuite
bălegar şi se adună într’o groapă zidită alăture de plat­
şi întrebuinţând bălegarul proaspet de porci aducem cu el
formă. Tot în această groapă se conduce şi urina de prin
o mulţime de plante vătemâtoare pe păment. Cantitatea
grajdurile vitelor.
anuală produsă va fi egală cu greutatea corpului multiplicat
Ce priveşte tratarea bălegarului pe platformă vom în­
cu 30.
griji ca imediat ce se scoate din grajduri se-’l risipim
Valoarea bălegarului nu este tot aceeaşi fie şi tot de
de o potrivă pe plat-formă şi se-’l îndesăm ceva cu
aceeaşi specie de animale. Aceasta depinde în prima linie
picioarele.
dela nutreţul ce dăm vitelor. Cu cât el este mai bun cu
Uscăciunea şi căldura ajutând foarte mult la des­
atât va fi şi bălegerul produs mai bogat în materie nutritive
compunerea băiigarului vom îngriji ca el să fie toteauna
pentru plantă. De asemenea are influenţă asupra bunătăţii
umed; îl vom uda cât se poate de des cu urină strînsâ
bălegarului şi aşternutul vitelor. Aşternutul cel mai bun
în groapa de alăturea şi în cas de lipsă chiar şi numai
sunt paiele şi rămăşiţele de fân ce nu le mai mănâncă
cu apă. In ţerile unde bălegarul are un preţ foarte mare
vitele. De o calitate mai inferioară este papura, .rogozul,
se presară din când în când peste el ipsos (^ips) pulverisat,
apoi frunzele arborilor ce le culegem de regulă de. prin păment negru şi alte materii cari leagă gazurile, ce se
păduri şi altele. desvoaltă din băligar.
(Va urma).