Page 6 - Bunul_Econom_1902_26
P. 6

Pag.  6                                           B U N U L   ECO N O M                                               Nr.  26

                      AVIS.                        vor  publica.   O  parte  a  venitului   curat*   Visita  principelui Nichita  la  Sofia.  Din
                                                   e  destinat  pentru  «Reuniunea  meseriaşilor  Cetinje  se  anunţă,  că  principele  Munte-
            Domnii restanţieri eu plata  abo­      români  «Andreiana*. .  *                   negrului  Nichita  pe  la  finea  lunei  Octomvrie
                                                                   .
                                                                                               va  merge  la  Sofia  spre  a  visita  pe  principele
       namentului  sunt  rugaţi  a-’şi  achita          Somânii  se  sporesc.  Cetim  în  «Gazeta
                                                                                               Bulgariei  Ferdinand.
       datoria  pentru  a  nu  fi  siliţi  să  le   Tr.*  »Cu  mare consternaţie înregistrează foile              *
                                                   ungureşti  —   pe  basa  datelor  statistice  —   că   Limfă  contra  cancerului.  Profesorul  de
       sistăm trimiterea mai departe  a foii.
                                                   pe  când  în  comitatele  Strigon,   Somogy,   medicină  Adamkievitz  dela  universitatea  din
                                                   Bichiş,  Ciuc  şi  Treiscaune,  Ungurii  au  scăzut   Viena  deja  de  mai  mulţi  ani  cercetează  şi
                                                   în  număr  cu  1.4%,  adecă  cu  14.000  suflete,   scrutează  să  afle  un  oare-care  leac  contra
                                                   pe  aţunci  Românii  s’au  sporit  cu  10%  *n   boalei  numită  cancer  (rac).  Acum  de curând
                 N O U T Ă Ţ I                     comitatele  Bistriţa-Năsăud,   Făgăraş,   Trei­  a  inventat  o  limfă  (serum)  dela  care  speră
                                                   scaune, Târnava-mare, Turda-Arieş şi Târnava-   resultate  bune.
                                                   mică.  —-  In  curând  guvernul  ungar  va  da  )o             *
            Dar  pentru  biserică.  Pe seama bisericei   circulară,  în  care  comentând datele  statistice,   Ciuma  în  Conatantinopol.   Din  Con-
       gr.-or.   române  din  , Căinelul-de sus  tractul   cari  presentă  elementul  maghiar  ca  pe  unul   stantinopol  se  telegrafează,  că  4  caşuri  de
       Zarand,  a   dăruit  domnul  Ioan  Sacarian,   care  a  perdut  teren  în  unele  comitate,  va da   ciumă  s’au  ivit  în  oraş.   Panica  e  mare.
       comerciant  în  Băiţă  două  icoane  mari  în   ordin,  ca  pe  viitor  să  se  evite  asemenea   S’au  luat  grabnice  măsuri  de  apărare.
       preţ  de  24  coroane;  ear’  domnul  Simeon   regrese  şi  elementul  maghiar ,  să  fie  la  în­         *
       Chinda  din  Căinel  au  dat  12  coroane  pentru   ălţimea  sa,  înmulţindu-să  din  ce  în  ce  mai   Iubileul  clopotelor.  Anul  acesta  se  îm­
       renovarea st. potir să  se aurească pe dinlăuntru   mult.  —   Ori-cât  de  curioasă  s’ar pără aceasta   plinesc  1000  de  ani  de  când  a  răsunat  glas
       şi  arginţit  pe  dinafară  D-zeu  să  primească   ştire,  ea  este  totuşi  adevărată.  Noi am  luat-o  de  clopot  la  bisericile  creştine  din  patria
       acest  dar  creştinesc,                    după  oficiosul  »M.  P.«  din  Cluj».      noastră.  Ear’  dela  inventarea  clopotelor  sunt
                                                                      *
                           *                                                                  tocmai  1500  de  ani.  Primul  clopot  a  fost
                                                       «Luceafărul*  este  titlul  unui  nou  ziar   întrodus  în  Campagna  la  catedrala  din  Nola
            învăţaţi  români  în  călătorie  de  studiu
                                                  beletristic, redactat  de câţiva  tineri  universitari   acum  sunt  1500  ani,  şi  inventatorul  lui  se
       la Hunedoara.  Din  Deva  se raportează  ziarelor
                                                  din Budapesta.  O recomandăm tuturor iubitori   crede  a  fi  fost  episcopul  Paul.
       din  Budapesta,  că  la  1  Iulie  (Marţi)  mai
                                                  de  literatură  română.  Eată  apelul  lansat  de
       mulţi  profesori  dela universitatea din Bucureşti
                                                  redacţia  acelei  reviste:
      şi  membri  ai  Academiei  Române,  în scop  de
                                                                    A pel.                      Dare  de  samă  şi  mulţumită
      a  face  studii  au  sosit  acolo  pentru  a  cerceta
      locurile  mai  însemnate  din  comitatul  Hune­  Când  păşim  pentru  prima-oară  înaintea             publică.
      doarei.  Oaspeţii  români  vor  sosi  sub  con­  publicului  românesc  cu  noua  revistă  a  tine-   Cu ocasiunea  concertului  « R e u n i a n e i
      ducerea  profesorului  G.  Tocilescu.  —   Cum   rimei  universitare,  cea  dintâiu  vorbă  a noastră   m e s e r i a ş i l o r  şi  c o m e r e i a n ţ i i  or  ro-
      se  spune  în  provocatul  raport,  comitetul   e:  «Doamne-ajută  1»                   m â n i d i n  S ebeş ,  « A n dr ei a n a*   din  5
      societăţii  istorice şi archeologice  din  comitatul   Ne  îndreptăm  apoi  spre  inteligenţa  ro­  Iunie n. a.  c.  au binevoit a  suprasolvl  următorii
      Hunedoara,  apoi  guvernul,  autorităţile  comi-   mână  zicând:  «primeşte  cu  dragoste  rodul   p.  t.  domni:
                                                  acesta  tinăr,  dar’  entusiast,  al  muncei  noastre
      tatense  şi  cele  administrative,  spriginite  de                                           Dr.  Ioan  Elekeş,  medic  Sebeş  7  cor.
      inteligenţă,  au  făcut  mari  pregătiri  pentru-ca   tinereşti,  iartă  greşelile  şi  ai  încredere  în   60  fii.;  Dumitru  Muntiu,  notar  Reciti  3  cor.
                                                  viitor,  care  va  da  mai  mult,  decât  începutul
      pei  40— 50  oaspeţi  români  să  fie  primiţi  cu                                      60  fii.;  Ioan  Bojiţă,  advocat  Sebeş  2  cor.
      demnitate.                                  defectuos  !«                               4O  fii.;  Cornel  Muntean,  vice-notar  Cărpiniş
                          *                            Am  făcut  din  parte-ne  puţin,  vor  veni
                                                                                              2  cor.  80  fii.;   Ioan  Halalai,  notar  Săştiori
                                                  însă  urmaşii,  alţi  şi  alţi,  cari  mai lesne  şi mai
           Avis  economilor.   Dela  direcţia   ma-                                          2  cor.  40  fii.;  N.  Frâncu,  paroch  Cetea  2
                                                  bine  vor  umbla  pe  drumul  croit  de  noi.
      gasinului  de  aprovisionare  ces.  şi  reg.  din                                       cor.  40  fii.;  George  Şeulean,  notar  Pianul-
                                                       Ne adresăm deci cu  încredere publicului,
      Sibiiu  (K.  u.  k.  Milităr-Verpflegs-Magazine                                        sup.  2  cor.  40  fii.;  Dr.  Ilie  Iancu,  medic
                                                  care  sprijinindu-ne,  va  ajuta  numai  causei
      în  Hermannstadt)  s’a  publicat  zilele  aceste                                       Săsciori,  2  cor.  20  fii. ;  Ioan  Florian,  notar
                                                  noastre  comune;   «propăşirea  noastră  cul­
      concurs  pentru  furnisare  de  fân,  paie,  lemne,                                    Laz  2  cor.  20  fii.;  Gerasim  Cărpinişan,  notar
                                                  turală !«
      de  foc  şi  cărbuni  (de  peatră)  pe  seama                                          Râhău  1  cor. 60 fiii;  Ilie  Savu,  paroch Cioara
                                                               Redacţia  şi  administraţia
      armatei  şi  anume:  la garnisoanele,  respective                                       1  cor.  60  fii.;  Sergiu  Medean,  protopresb-
                                                                  «LUCEAFERUL*.
      staţiunile  din Sibiiu,  Făgăraş,  CiSnădie,  Orlat,                                   Sebeş  1  cor.  40  fii.;  Ioan  Drăgan,  notar
                                                         Bpeşta,  VI.,  Strada  VOrosmarty 60 a.
      Mediaş,  Odorheiul-săcuesc,  Braşov,  Bod,  Sân-                                       public  Sebeş  1  cor.  20  fii.;  Vasile  Aldea,
                                                                      *
      petru,  Hălchiu,  Feldioara,  Codlea,  Nouştat,                                        senator  Sebeş  1  cor.  20  fii.;  Alexandru
                                                       Confişcări de  cărţi  româneşti.  « Car tea
      Ghimbav,  Râşnov,  Alba-lulia, Orăştie,  Abrud,   de  aur*  care  conţine  o  colecţiune  de  acte   Măcelar,  abs.  al  acad.  agron.  1  cor,  20  fii. î
      Ibaşfalău,  Cluj,  Murâş-Oşorheiu  şi  Bistriţa   şi documente publice asupra mişcării românilor   Ioan  Miclea,  pretor  Sebeş  1  cor.  20  fii.;
      (pentru  Abrud  şi  pâne  şi  oves).  Pertractările   din  timpul  din  urmă  edate  de Th.  Păcătianu   Petru  Opincar,  econom  Sebeş  1  cor.  20  fii.;
      (licitaţiune  minuendă)  se  vor  ţine  în  9,  11,   au  fost  confiscată  în  urma  unui  ordin  al   ZevedeiU  Murăşan,  preot  Sebeş  80 fii.;  Vasile
      14,  15  şi  16  Iulie  a.  c.              Procuraturei  supreme  reg.  din  Cluj.  Tot   Răhovean,  învăţător  Câlfiic  80  fii.;  Dumitru
           Informaţiuni  mai  detailate  se  pot  lua   asemenea  s’au  confiscat  zilele  aceste  şi  un   Maniu,  notar  Loman  80  fii.;  Petru  Maniu,
      dela  «Milităr-Verpflegs-Magazipe*  din  Sibiiu,   supliment  al  «Foaei  Poporului*  ce  s’au  dat  econom  Sebeş  80  fii.;  Petru  Cucuian,  preot
      Alba-lulia  şi  Cluj,  şt  dela  filiala  din  Braşov.  abonenţilor  ei sub numirea  de  «Dar  de  Paşti*.  Loman  60 fii.;  Ioan  Tipeiu,  protopresb. emer.
                          *                                          *                       40  fii.;  N.  Podhradsky,  silvicultor  60  fii.;
                                                      Lucheni  a  înebunit.  Ucigaşul  reginei   Moritz  Gohn,  oficial  Sebeş  40  fii.;  Iuliu
           Concert-  Primim  învitare  la  concertul   Elisabeta,  Lucheni  care  precum  se  ştie  a fost   Uevegeş,  comptabil  Sebeş  40  fii.;  Nicolae
      dat  de inteligenţa  română din  Sebeşul-săsesc,   condamnat  în  Genf la  închisoare  pe  vieafă   Hinţa,  preot  Sebeşel  40  fii.;  Andretu  Popa,
      cu  concursul  unui  grup  de  elevi  din  semi­  în  timpul  din  urmă  s’a  purtat  atât  de  ne­  oficial  Sebeş  40  fii.;  Ioan  Breaz,  econom
      narul  «Andrei an»,  la  29  Iunie  1902  st.  v.   supus,  încât  a  trebuit  închis  într’o  celulă   Laz  20  fii. ;  Tit  Morarj  comptabil  20  fii.;
      (ziua  de  Sân-Petru)  în  pavilonul  cel  nou  al   deosebită.  In  timpul  din  urmă  Lucheni  a
      »Casinei  române*   din  Sebeşul-săsesc.  în­  atacat  şi  pe  un  păzitor  ce  se  afla  în  celula   Venitul  brut  a  fost  186  cor.  80  fii.
      ceputul  la  8  oare  seara.  Preţul  de  Intrare:   sa.  Păzitorul  a  scăpaţ  din  mânile  lui  Lucheni  Spese  80  cor.
      de  persoană  1  cor.,   de  familie  2   cor.   ear  acesta  a  fost  pus  în  fiere.   *  Venit  curat  106  cor.  80  fii,,  dintre  cari
      Suprasolviri  se  primesc  cu  mulţumită  şi  se               *                       jumătate  s’au  adaus  «Fondului  văduvelor  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8