Page 1 - Bunul_Econom_1902_27

Anul III. Orăştie, 12 Iulie n. 1902. Nr. 27.

Bunul Econom

» REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU _

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orăştie“ şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.

A B O N A M E N T E : A P A R E : I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. în fiecare D um inecă. Abonamentele ţ i inserţiuntie se plătesc înainte.

anunţări trebue indicat şi soiul poamelor jupueală. Şi asta e o boală grozavă, de
Comercinl ca poame. cutare cuantitate de mere, pere etc., care omul, dacă nu se caută din vreme,
(nu e destul a spune că ai de vândut
ajunge, de’şi face samă de durere, căci
ci trebue spus şi soiul lor: mere pătule, mulţi din aceşti bolnavi se îneacă din

Un isvor de venit pentru o mare pere pergamute, etc.) cum şi adresa pricina arsurei ce simt în tot trupul,
exactă a ' cultivătorui (numele, locuinţa, pe când alţii, desnădejduiţi şi smintiţi
parte al sătenilor noştri sunt şi fructele
pomilor noştri roditori. Prin înlesnirile posta ultimă, staţiunea ultimă a căii la minte, se spânzură.
ferate, comitatul).
de transport, comerciul cu ele nu se Boala aceasta e mai grozavă de
mărgineşte astăzi numai dela sat la sat Cum resultă din cele de mai sus, cât ori-ce altă boală, fiind-că îl ţine
pot face aunţări numai cultivatorii cari
sau oraşul cel mai apropiat ci el se pe om ani de zile. Şi (^octorii au
estinde chiar şi până în ţări streine au poame în cuantitate mare. Se pot dovedit, ca de două ori două patru, că
ajuta însă şi cei cu recoltă mai puţină,
unde se transpoartă cu sutele de va­ boala vine numai din cucuruz stricat.
goane pe calea Ferată sau în încărcături întovărăşindu-să toţi laolaltă şi făcând Mai înainte, când nu era încă adus la
întregi de corăbii pe fluvii şi mare. anunţarea sub numele unuia dintre ei. noi cucuruzul nu se ştia de jupoeală
Una din ţările exportatoare de îndemnăm pe toţi cultivatorii de ori pelagră; asemenea prin ţerile, pe
fructe este şi patria noastră. Durere ea poame să se folosească de această dis- unde cucuruzul se coace bine şi nu-’l
nu stă pe aceea treaptă cum ar trebui posiţie ministerală, care numai folos le apuca toamna neuscat, oamenii, deşi
se fie şi cum ar putea se fie. poate aduce. mănâncă cucuruz, nu se bolnăvesc. De
Ministrul nostru de agricultură ca obiceiu însă oamenii sunt foarte îndă­
să încuragieze acest negoţ foarte pro­ rătnici şi nu vor să crează cele ce
Nu mâncaţi mălai aprins.
ductiv ţinând a înlesni vinderea şi spun doctorii ori oamenii, cari au cer­
cumpărarea fructelor a dispus ca «comi- cetat acest lucru, şi deşi Românii nu
»Pântecele fereastră n’are«.
siunea ministerială regnicolară pentru sunt proşti, fac însă ca ţiganul, de
pomărit» («orszâgos gyiimolcseszeti mi- Iată încă o zicere, care azi s’a care ei singuri rîd.
niszteri biztossâg»), ca pebasa rapoartelor dovedit că numai adevărată nu-’i. E Se zice, că un ţigan sta pe-o
despre recolta de poame se facă listă drept că omul n’are nevoe de cine cracă şi începuse s’o tae că-i trebue,
de evidenţă atât despre cultivatorii de ştie ce multă hrană, dar’ ori cum, se vede, la ce-va; un Român, văzându-1,
poame cari au spre vânzare cuantităţi oamenii învăţaţi au dovedit că trebue îi zice:
mai mari, cât şi despre comercianţii o hrană îndestulitoare şi sănătoasă, »Me ţigane, tu o să cazi«.
din străinătate cari se vor anunţa că înainte de toate, altfel omul se îmbol­ »Ei, aş! par’că tu eşti D-zeu să
voesc să cumpere poame. Lista acestor năveşte şi numai e nevoe de fereastră, ştii ce o să mi se întâmple! «
comercianţi comisiunea va ave s’o căci de pe înfăţoşarea feţei şi trupului Tot astfel fac şi oamenii îndărăt­
trimită cultivatorilor, ear’ a cultivatorilor se cunoaşte că e bolnav. nici, cari cred că, dacă ei n’au învăţat
o va trimite comercianţilor, pentru-ca Ori-ce sătean ştie că peştele sau şi n’au cercetat un lucru, apoi nici
astfel se pună în contact pe vânzători carnea stricată sunt vătămătoare sănă­ alţii nu ştiu. Noi sfătuim pe săteni să
şi cumpărători. — In urmarea acestei tăţii, şi de obiceiu, ţărani noştri mă­ crează cele ce le spunem, căci nu
dispuneri din partea ministrului, numita nâncă mai bine fasole de cât asemenea sunt vorbe din vânt, ci sfaturi adevă­
comisiune provoacă şi pe calea publi­ mâncare stricată. Dar ce folos dacă rat folositoare pentru a cărora aflare
cităţii pe cultivătorii de poame cari au, se apără de acestea şi nu ştie că tot au muncit învăţaţii ani şi ani de zile.
ori vor ave, recoltă în cuantitate mai atât de vătămătoare, ba poate şi mai Acestea sunt următoarele:
mare, ca spre a li-o induce în lista de rea e mămăliga făcută din mălai aprins Să samene cucuruz timpuriu, nu
evidenţă, care din timp în timp se ori din cucuruz ce n’a fost bine copt de cel care se coace anevoe şi târziu.
trimite comercianţilor din străinătate, şi uscat. De obiceiu oamenii nu dau Roşu italienesc e din două privinţi mai
să-’şi anunţe această recoltă la numita crezământ doctorilor şi oamenilor în­ bun; întâiu că se coace mult mai de
comisiune (în Budapesta, palatul mi­ văţaţi, dacă aceştia le spun că cucu­ vreme, şi al doilea că e mai hrănitor,
nisterului de agricultură). In aceste ruzul stricat înbolnăveşte pe om de are în el materii mai prielnice trupuluj