Page 2 - Bunul_Econom_1902_27
P. 2
Pag. 2 B U N U L E C O N O M ___ Nr. 27
omenesc. Al treilea e să nu culeagă la Râtot pentru a se înţelege cu Szell O n o u ă societate econ o m ică ro m â n ă .
cucuruzul necopt, ear’ după ce-’l culeg în privinţa întăririi alegerii dela Arad. Pe azi sunt convocaţi în Ilia fruntaşii români
din ţinuturile acele pentru a se sfătui asupra
să-l pună la loc uscat aşa ca să-’l stră înfiinţării unei societăţi pentru valorisarea
bată aerul. Asemenea mălaiul să-’l în întâlnire de miniştri. După- productelor economice ale poporului. Ini-
tindă, când îl aduc dela moară, ca să cum este informat «Daily Telegraph» ciatorii acestei bune idei sunt: Părintele
nu să amărească. din Londra, contele Biilov, contele Go- George Perian din Vorţa, proprietarul şi în
luchowski şi Prinetti vor ave în scurtă văţător Nicolae Iuga din Bretea şi proprietarul
Dacă ar ţinea aceste puţine sfa
vreme o întâlnire la Karlsbad, pentru-ca Ioan Juga din Bretea. ,
turi ale noastre, ar scăpa de-o boală
să discute unele chestiuni ivite în urma
aşa de grozavă ca pelagra. Să nu cre
convenţiunii militare dintre Rusia şi
deţi, iubiţi săteni, că doala, de care vă Advocatul poporului.
Bulgaria. Numitul ziar adaogă, că această
vorbim, e glumă; fiecare în satul lui
nu ştie, dar s’a făcut socoteală şi s’a consfătuire este iniţiată de Austro- A n im a lele ră p ciu g o a se sau cari
Ungaria, care e neliniştită de amintita
dovedit că şi la noi sunt o mulţime sunt suspecte că sunt molipsite de aceasta
convenţiune. Se vor mai discuta şi
de pelagroşi, din cari puţini se în boală, numai aşa e iertat a le folosi la lucru,
greutăţile ce le întâmpină reînoirea dacă se concede aceasta din partea autorităţilor
dreaptă, cei mai mulţi bolesc ani în
convenţiunilor comerciale. competente; în privinţa aceasta concesiuhea
tregi până ce mor.
se cere dela oficiul pretorial ori medicul de
Conventiunile comerciale între vite. (Art. de lege VII. §. 76 din anul 1888).
f *
Austria, Italia şi Germania vor fi pro-
DIN LUME longite până la finea anului 1904, după- D o ica înainte de intrarea în serviciu
trebue se fie supusă unei controle, că oare
cum asigură «Magdeburger Zeitung». nu sufere de vre-un morb molipsitor ? Nu e
In afacerea întăririi părintelui iertat a primi o atare doică care sufere de
un astfel de morb, dar’ nici- ei însuşi nu e
Mangra. «Nagyvâradi Naplo» dela 5 Dela Reuniunile noastre. permis a se aplica ca hrănitoare de copii în
Iulie scrie un articol de fond în care
o astfel de stare. Dacă după intrarea în
condamnă cu asprime campania detesta serviciu se iveşte pe ea un atare morb
* R e u n iu n e d e a ju to ra re la p a gu b e
bilă pusă la cale de anume interesaţi lipicios sau molipsitor, îndată facă aceasta
i n v i t e « din Orăştie. Luni în 7 Iulie n.
(«csaholo hazafiak», cum le zice), cari cunoscut medicului, ori stăpânului ei; în cas
s’a ţinut o adunare sub preşedinţa
sub masca patriotismului luptă în contra contrar singură se va expune pedepsei.
d-lui Dr. Ioan Mihu în biserica gr.-or.
părintelui vicar V. Mangra.
din loc pentru a forma basele acestei
Cât priveşte acum întărirea, I. P. reuniuni, care promite mult bine econo M edicul casei.
Sa Metropolitul I. Meţianu a subşternut milor şi proprietarilor de vite. S’a cetit
guvernului votul Sinodului EpiscopeSc proiectul de statute şi după mai multe Răni pe piele. Pentru-ca să vă
încă în septemâna trecută, înainte de desbateri s’a ales o comisiune compusă vindecaţi de rănile (bubele) de pe piele, cari
a pleca la Marienbad. In, deplină în din dnii Dr. I. Mihu, Dr. A. Vlad, Dr. se produc mai ales la oamenii mai‘mari, cel
ţelegere cu P. S. Sa Episcopul Popea, R. Dobo, I. Moţa şi I. Branga pentru mai bun leac este se vă spălaţi cu apă
alcalină. 25 grame de potaşă într’un litru
Mitropolitul după-ce arată că nu sunt a relua în studiu proiectul de statute
de apă sunt îndestulitoare. Să se bage de
impedimente canonice, cere înalta întă şi a le presenta la o nouă adunare seamă însă, ca se nu atingă ochii cu
rire. Ear’ «Hazânk» de ieri spune, că modificate în sensul ce li-s’a indicat. aceasta apa.
ministrul Wlassics a fost zilele acestea * *
lui Gould trenul Nickel-Plate era în faptă o Toată America-nordică se amusa, când
F O I T A
9 concurenţă foarte periculoasă. aduseră ziarele, cari stau în solda lui Gould,
Opt zile mai târziu primi Vanderbilt comunicatul, în ce mod a fost pus la .răcoare*
G lum ă am ericană. dela agentul seu din Chicago ştirea, că Vanderbilt. Gould sărbă un deplin triumf,
Gould ar fi sosit acolo. Cu două oare mai căci contrarul său întrase în cursa, care ’i-o
; — Ulr. Myers. —
târziu sosi depeşa agentului, prin care-’i co pusese Gould cu, isteţime.
(Urmare şi fine.) munica, că Gould s’ar fi suit pe un tren Dar’ un Crosus american cade totdeauna
separat a căii ferate Nipkel-Plate, ca să în picioare ca mâţa. Vanderbilt nu pierdu
m.
inspecteze distanţa dela Chicago până la un filer Ia trenul Nickel-Plate, din contră eî
Motivul de a primi planul isteţiei D-nei făcu eu acela încă un »gesehâft« splendid
Bufifalo, şi apoi să închee contractul de
Dolly, a fost la Gould singur prospectul de şi anume în modul următor.; El schimbă
cumpărare.
a putea trage urgisitului Vanderbilt o festă
La o jumătate de oră după aceasta calea ferată într’o societate pe acţii. Acţiile
Dar’ la câteva oare după depărtarea D-nei
Price avea în mână depeşa lui Vanderbilt le vendu şi aşa îşi redobândi cele 50 milioane.
Dolly, Gould se resgândi, că un milionar nu
cU întrebarea, cât costă calea ferată Nickel- Apoi după-ce trenul nu mai era acum al,său,
poate fi mărinimos fără răsplată şi să-’şi
Plate şi înainte de a fi percurs Gould calea îl ruină şi-’l cumpără a doaua-oră pe un preţ
piardă o zi de lucru. Scrise dar’ lui Price
jumătate dela Chicago la Buffalo, trenul era ridiculos de neînsemnat.
şi-’i ceru cinci percente din suma, cu care Atari glume îşi permit »Crosii« ame
vândut la Vanderbilt cu 50 milioane de
va vinde calea ferată, ca părtaş la negoţ. ricani şi cei »fripţi< în lucru sunt acţionarii
dolari.
Se înţelege că Price se învoi. Apoi Plătindu-’şi Price toate datoriile şi la şi publicul.
lăţi vestea în foi, că Gould ar intenţiona să Could cuota de participare după-cum pro Price se retrase cu totul din specula-
cumpere trenul Nickel-Plate. Când se făcea misese, îi mai rămâneau încă şepte milioane ţiuni şi se ocupa cu întreprinderi solide. El
întrebări la Gould acesta se ascundea într’o de dolari. Era mai bogat decât fusese vre muri acum trei ani. Câtva timp înaintea lui
tăcere mult elocuentă, dar’ nu desminţl faima. odată până atunci. muri Gould şi de curând decedă şi regele
Vanderbilt băgă de seamă. In mânile căilor ferate Vanderbilt. ' N ieu .
