Page 3 - Bunul_Econom_1902_27

Nr. 27 BUNUL ECONOM Pag 3.

Idropieă se numeşte infiltraţia sau preferit, fiind-c,ă nu murdăreşte peatra de a conceput ideia de a hrăni bine un lot de
revărsarea de apă în ţăsutul celular de sub ascuţit, ci o lasă curată. Insrumente mai găini Cu grăunţe şi altul cu carne tocată.
piele, din care causă suferindul începe a mici se pot ascuţi şi numai cu glicerin curat. Resuitatul a fost surpinzător. Găinele car­
se umflă. Idropica nu este o boală ci un nivore au avut o periodă de ouat mai lungă,
semn prevestitor, că un organ oare-care este ouăle mai grele. . Pe câtă vreme onfigăineior
bolnav, şi de aceea trebue să se ia cele mai D I V E R S E hrănite cil grăunţe cântarea, în termin mediu,
serioase îngrijiri. Ea nu începe deodată peste 55 grame, al celor hrănite cu carne cântărea
tot corpul, ci numai prin o parte oare-care 58 grame. Gustul acelaş.
şi atunci arată şi organul bolnav; astfel când Despre producţiunea săminţei de *
umflătura începe dela picioare, arată că inima napi. Dacă se ia în considerare cuantumul Ovis de toamnă. Arândatorul unei mo­
este causa; când începe dela iaţă şi prin cel mare de sămânţă de napi ce se foloseşte şii de a baronului Bânffy Albert înainte cu trei
pleoapele ochilor, arată că rărunchii sunt anual pentru semenarea de napi meniţi atât ani îşi procurase din Germania oves de toamnă
bolnavi etc. Deoare-ce provine din multe pentru nutreţ cât şi prelucrarea lor în labrici, Experimentele de trei ani au dat resultate
cause şi este un senin al multor'boale grele, nu ne putem mira dacă sămânţa ce ne foarte bune. Ovesul a dat recoltă bună. Re­
recomândăm îngrijirea cea mai serioasă dela lipseşte suntem siliţi a ne-o procura din comandă deci economilor să cultive în regi­
început, căci se poate vindeca. Ca un ţări streine. unile muntoase, pe coastele de cătrâ miazâ-zi,
medicamant sigur recomandăm să bea lapte Atragem prin aceasta atenţiunea eco­ ovăs de toamnă, care tocmai in Iulie, când
în cantităţi mari, nu mult deodată, ci câte nomilor noştri asupra modului de a produce ovăsul e mai căutat, poate fi scos deja la
un pahar la oară, să se pună şi puţină sare. In cât mai multă sămânţă de napi după-cum vânzare. Ovesul de toamnă trebue sămânat
tot caşul pacienţii se ceară sfatul medicului. aceasta se practică într’alte ţări. cel mult până la 3 August, in păment arat
Napii fiind plantă bisanuală, adecă plantă bine, pentru-ca pe toamnă să prindă răd&cini.
care are lipsă de doi ani dela semănare Cei cari voesc se facă încercare îşi pot
m m până-când se producă sămânţa, şi semenân- procura sămânţă dela arândatorul Lâzâr Istvăn
du-sâ primăvara toamna alegem napii cei în Szilâgy-Nagyfalu, cu 10 coroane un sac
mâi frumoşi şi îi păstrăm după-cum e ştiut de 69 chilograme (per rambursă).
Un mijloc excelent
Pentru fauri. — în gropi ori în pivniţă.
contra copitelor crepate dela cai este urmă­ Luând în considerare natura napilor de
torul. Se ia părţi egale de miere şi ceară burgundia, ne vom convinge că sămânţa Invitare de abonament.
galbină şi se pune Ia foc, însă numai atâta
acelora e coaptă prin Iulie şi sămânţa căzută
timp, ca să se poată topi şi amesteca. Cu un sau scuturată, nu mult după aceea răsare şi Cu presentul n u m er începe al
pănoătuf se unge apoi copita, care mai îutâîu dacă iarna nu e geroasă, în primăvara doilea semestru din anul curent al
se spală bine şi pretutindeni cu apă căldicică, următoare încep a creşte dar’ fac un cotor fo ii noastre.
deasupra’şi de-desupt şi în toate crepăturile.
(fus) pe care se desvoaltă sămânţă din care Irtvitâm p e vechii şi credincioşii
întrebuinţând mai de multe-ori acest medi­
pe viitor putem avea napi destul de frumoşi. noştri abonaţi se grăbească reînoirea
cament, care totdeauna înainte de a fi folosit,
După-ce pe basa experinţei suntem abonamentului ca foaia se n u sufere
trebue puţin încălzit, ca să poată fi uns, convinşi câ pentru â produce săminţă bună întârziere în expedarea ei.
crepăturile se pierd şi copita aşa zicând se nu e de lipsă să alegem napii cei mai mari
regenerează, astfel încât la potcovit nu mai Costul num ai 2 fi. (4 cor.) p e întreg an
cari pentru iernătură cuprind loc prea mult
creapă. In tot caşul acest remediu, care şi adese-ori sunt goli la mijloc; mai cu 1 » (2 •■■)-> fu m . »
face copita mai elastică este mai recomandabil scop e ca napii ce-’i destinăm pentru sămânţă
decât astuparea copitelor cu cauciuc sau alte să-’i semănăm acum în luna lui Iulie rari şi Biblioteca „Bunul Econom11.
substanţe de acest soiu. pe rând, cari până pe toamnă tîrziu vor
*
creşte mai bine de mărimea pumnului, ear’ Au eşit de sub tipar până acum
Pentru aompaetori. Hârtia de per­ venind frigul îi adunăm, ear’ în Martie îi broşurele: ,
gament se poate prepara, dacă punem, hârtia sădim în pământ bine lucrat încă de cu
necleită într'o soluţiune de 2 părţi accid sulfuric toamnă, în depărtare de două urme. Pentru 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
cohcentrat şi 9 părţi apă; pe astfel de hârtie un juger trebue circa 14.000, dela care putem ţele) prepararea fânului şi păşunile.
se poate scrie. Hârtia devine atât de tare, avea 4—5 mâji de sămânţă. Costând maja 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
încât o fâşie de 5 —8 cm. de lată poate purta 50—60 coroane cred că osteneala avută cu
o greutate de 30 kg., pe când o fâşie tot ei ne va fi de ajuns plătită. 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
atât de lată de pergament, nu poate purta * natul lor.
decât o greutate de 12 kg. Secerişul şi strîngerea bucatelor este 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
* ocupaţiunea principală a economului în luna
vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
Pentru argintari. Lucruri de argint, aceasta, pentru care scop cu toată forţa se
de argint de China, sau de aramă galbină, foloseşte atât puterea braţelor, cât şi a vitelor 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
dacă nu se folosesc timp mai îndelungat, îşi de tras. Tot acum se efectueşte aratul trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
pierd lustrul şi se pare că sunt vechi. Dacă miriştelor şi să îndeplinesc cu succes lucrările 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
se ung aceste lucruri cu colodiu subţiat cu de lipsă pentru gunoirea cu gunoiu verde. agricole).
alcohol (spirt), îşi păstrează ani întregi lustrul, In arătura în mirişte făcută după
7. Agricultura generală [Lucrarea pămân­
ce l’au avut. Aceasta procedură se poate grâu sau orz cu succes se pot semăna napi
tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru­
întrebuinţa mai cu seamă la monete, păhare de mirişte sau tomnatici, cari fără altă
şi alte lucruri de lux, cari se folosesc foarte osteneală aduc omului mari foloase servind mente de mărunţit pământul].
rar, sau sunt expuse în dulapuri dă sticlă. ca nutreţ vitelor peste iarnă. Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­
* *
tru România 50 bani).
Pentru ascuţirea ' Deosebire între ouăle dobândite
Pentru bărbieri. /■ Se pot comanda Ia administraţia „Bunul
bricelor şi celoralalte instrumenţe, cari, după- dela gainele carnivore şi cele granivcre.
Econom", la librăria W. Krafft în Sibiiu şi
cum se ştie, trebue să taie foarte bine, se Dl Fr. Houssay a întreprins o serie de expe­
la administraţia «Tribuna Poporului* în Arad.
întrebuinţa până acum uleiu. In timpul mai rienţe foarte concluente, Plecând dela princi­
nou se recomândă în locul uleiului o ameste­ piul că o găină hrănită mai bine dă mâi multe Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
cătură de glicerină şi alcohol, care ar fi ouă şi mai grele, decât o alta mai rău hrănită,