Page 4 - Bunul_Econom_1902_27
P. 4

Pag.  4                                            B U N U L   EC O N O M                                            Nr.  27

                                                                          poase,  nu  vom  uda  cu  urină  nesubţiată  cu  apă  spre
                                                                          îngrâşare.   Inprăştirea  să  face  mai  bine  cu  o  saca  (butoiu
                  T ra ta re a   bălegarului.                             pus  pe  roate)  prevăzută  cu  o  ţavă  de  înprâştiere,  aseme­

                                                                          nea  sacalelor  ce  se  folosesc  la  udarea  stradelor  prin  oraşe.
                                                      (Reproducerea  interzisă).
                                (Urmare  şi  fine).

            Când  cărăm  bălegarul  pe  câmp,  nu  începem  cu  cel
       de  de-asupra  şi  apoi  se  luăm  cel  de  desupt,  ci  dela  o          E x cre m e n te le   om en eşti.
       lăture  astfel  ca  în  fiecare  car  se  se  puie  bălegar  proaspăt
       de  tot  cât  şi  din  cel  mai  vechiu.  Cărat  pe  locuri,  prima
       noastră  îngrijire  va  fi  ca  să-’l  împrăştiem  deopotrivă  peste    Ele  sunt  din  cele  mai  bogate  în  materii  nutritoare
       toată  suprafaţa  de  îngrăşat.  Descărcăm  deci  carele  mai      pentru  plante,  mai  cu  samă  acelea  care  provin  dela
       întâiu  în  grămejoare  egal  de  mari  şi  la  distanţe  egale  şi   oamenii  bine  nutriţi.                       .
       apoi  le  împrăştiem  imediat,  căci  altcum  se  scurge  multe         Cu  toate  acestea  nu  le  vedem  întrebuinţânduse decât
       sucuri  nutritoare  în  locul  acela,  cari  apoi  vor  produce  mai   acolo  unde  agricultura  a  ajuns  la  un  grad  foarte  înalt  de
       târziu  plante mai  viguroase  ca  cele de  prin  pregiur  deşi  in­  desvoltare.   Intre  ţerile  din  Europa  unde  se  folosesc  pen­
       teresul  agricultorului  este  ca  toate  plantele  de  pe  câmp  se   tru  îngrăşarea  pământului  avem  cu  deosebire  partea  Bel­
       fie  egale  în  desvoltarea  lor.  Bălegarul  împrăştiat  se  va   giei  numită  Flamanda  (de  aci  şi  numele  îngrâşeminte
       introduce  în  pământ  cu  plugul  cât  se  poate  mai  curând    flamande)  şi  sudul  Franciei  apoi  pe  lângă  unele  oraşe  din
       şi  anume  într’un  pământ  argilos  mai  în  faţă,  ear’  într’un   Austria  şi  Germania.   Ţările  care  folosesc  aceste  îngrăşă­
       pământ  mai  nisipos  mai  adânc.                                  minte  afară  de  Europa  sunt  China  şi  Japonia  unde  excre­
            Afară  de  acest  mod  de  a  îngrăşa  pământul  cu           mentele  se  adună  pentru  îngrăşarea  pământului  cu  deo­
       băligar  se  mai  obicinueşte  pentru  economie  bălegar  des­     sebită  atenţiune.
       compus  cu  desevîrşire,  care  se  pune  numai  în  cuiburi            Causa  pentru  care  nu  se foloseşte  în general  acest  în­
       adecă  în  acel  loc  unde  vine  planta  semânată.               grăşământ  preţios  pentru  îmbunătăţirea  pământurilor  este
            Când  voim  a  îngrăşa  fânaţe  naturale  şi  artificiale    în  prima  linie  sfială  ce  o  are  omul  pentru  a  întrebuinţa
       cărăm  bălegarul  descompus  încă  de  cu  toamnă  peste  ele,    spre  acest  scop  excrementele  şale,  ear  a  doua  causă  este
       îl  împrăştiem  şi  apoi  primăvara  se  strîng  cu  grapa  părţile   greutatea  ce  întimpinâm  la  transportul  lor  când  sunt  în-
       mai  mari  râmase.                                                stare  proaspătă.
            Un  alt  mod  de  îngrăşat  pământul  cu  bălegar  este            Dacă  voim  a  le  folosi  sau  le  prefacem  într’un  în­
       ţinând  vitele  noastre  pe  pământul  respectiv în curs  de  mai   grăşământ  fluid  amestecându-le  cu  o  mare  cantitate  de
       multe  zile  s’au  nopţi,  ca  exerementele  lor  se  cadă  direct   apă  şi  apoi  le  împrăştiem  asemenea  urinei  cu  deosebire
       pe  locul  de  îngrăşat.   Acest  metod  numit  a  face  t â r l ă  pe  fânaţe.   Ca  îngrăşământ  solid  este  aproape  imposibil,
       sâ  execută  cu  deosebire  cu  oi;  trebue  însă  se  îngrijim  ca   sau  cel  puţin  foarte  greu  a’l  întrebuinţa  din  causa  trans­
       exerementele  lor  se  se  împrăştie  deopotrivă  peste  tot      portului.   II  putem  însă  prepara  anume  spre  a  înlătura  şi
       locul  şi  de  aceea  le  vom  mişca  în  cursul  zilei  şi  a  nopţii   această  greutate.
       de  mai  multe-ori  dintr’un  loc  într’altul.                         Prepararae  o  putem  face  chear  în  hasnaua  (groapa)
            Efectul cât  durează  influenţa  bună  a  bălegarului  asupra   privâţilor  sau  în  reservoare  anume  construite;  Aci  se
       plantelor  variază  după  felul  bălegarului,  starea  lui  de  des-   amestecă  cu  turbă,  frunze  uscate  şi  în  fine  • chiar  cu
       composiţiune,  felul  pământului  şi  adâncimea  la  care  sau    pământ  foarte  humos  şi  uscat.  Aceste  absorb  fluiditatea
       introdus  în  pământ.                                             şi  gazele,  excrementelor  formând  o  massă  consistentă
                                                                         (vîrtoasâ).  Din  ea  se  fac  apoi  bucăţi  mai  mari  în  formă
                                                                         de  cărămidă  care  se  uscă  la  soare  învârtoşindu-să  cu  totul.
                             U  r  i  n  a.                                   In  modul  acesta  se  pot  transporta  ori  cât  de departe
                                                                         şi  cu  multă  înlesnire.   Sunt  fabrici  care  se  ocupă  anume
                                                                         cu  prepararea  excrementelor  în  acest  mod  şi  le  aduc  în
                                                                         comerciu  în  formă  de  cărămidă  sau  în  formă  de  pulbere
            Băligarul  îl  considerăm  ca  un  îngrăşământ  solid.       sub  numele  de  pudrettâ  şi  care  se  foloseşte  cu  deosebire
       Urina,  încă  este  un  îngrăşământ  foarte  preţios,  însă  fiuid.   în  grădinărie.
      Ea  conţine  foarte  multe  materii  hrănitoare  pentru  plante
      şi  de  aceea  nâ  vom  îngriji  să  o  strângem  ca  să  nu  se
      peardă  nefolosită.   Vom  îngriji  ca  grajdurile  să  fie  aşa
      întocmite  ca  toată  urina  animalelor  să  se  scurgă  în  reser-                     C om postul.
      vorul  (groapa)  din  apropierea  plat  formei.
            Urina  o  putem  folosi  ca  îngrăşământ  fluid  sau  pentru
      a  uda  bălegarul.   Cu  ea  îngrăşăm  mai  cu  deosebire  fâna-        El  nu  este  altceva  decât  un  amestec  de  tot  fe­
      ţele  pentru  care  scop  o  subţinem  cu  apă  foarte  multă      lul  de  îngrăşăminte  care  au  trecut  deja  în  descompunere
      căci  alţfel  ar  arde  plantele.   Timpul  când  o  împrăştiem    aşa  încât  ni-se  presintă  ca  un  pământ  moale  şi  negru.
      trebue  să  fie  răcoroasă,  sau  ploios.   , ^  _    .            El  este  foarte  preţios  cu  deosebire  întrebuinţândul... pentru
           Uu  pământ  năsipos  şi  cu  deosebire  arăturile  năsi-      fânaţe  peste care II  presărăm  toamna, earna  sau  şi  primăvara
   1   2   3   4   5   6   7   8