Page 5 - Bunul_Econom_1902_27

Nr. 27 B U N U L E CONOM Pag- 5

înse foarte de timpuriu peste ţelină. In grădina cu cul­ peşti, depuşi pe unele maluri de mări în munţi întregi, în
turi mai îngrijite - compostul este chiar indispensabil curs de sute şi mii de ani. Aceste depozite explotân-
adecă nu ne putem lipsi de el. duse, bine înţeles, se vor sfârşi odată. După localitatea
El să prepară în următorul mod: Teate buruenile unde se găsesc aceste depozite guanul ea diferite numiri.
ce le strângem de prin grădini, gunoae de prin casă, Cel mai preţios şi mâi usitat (folosit) este guanul de Peru
lăturile de prin bucătărie, nămol de prin şanţuri şi bălţi, (America de sud).
frunze de arbori, bălegarul deja descompus, oase mărunţite Acest îngrăşământ este unul din cele mai preţioase
cadavre de animale (mortăciuni) şi altele asemenea se şi se plăteşte cu circa 30 coroane 100 kilograme. El se
aşează grămadă într’un loc cât să poate de umbros în foloseşte cu deosebire pentru cereale şi cartofi, într’o can­
formă de plat-formă, a cărui înălţime nu este permis a titate de 200— 250 klg. pe jugăr.
trece peste 1 m. 50 cm. Ca să se accelereze (grăbească) Foarte mult se apropie de calităţile excelente ale
descompunerea diferitelor materii să mai adaugă var ne­ guanolui e x c r e m e n t e l e p a s â r i l o r de c a s ă şi în
stins, cenuşe sau şi moluz. Toată plat-forma trebue prima linie excrementele porumbeilor, apoi vine ale găinilor
ţinută într’o umiditate potrivită şi la fiecare lună trebue şi curcanilor şi în fine ale raţelor şi ale gâştelor. Aceste
amestecată respective săpată cu hârleţul. După natura din urmă fiind foarte apătoase nu au valoare mare.
materiilor ce compun compostul el se va descompune pe 3. Cenuşa de lemne. încă dă un îngrăşământ preţios
deplin în curs de un an sau mai bine când apoi se mai ales în materii minerale. Cu deosebire este bun
cerne prin gratare mai dese sau mai rari după trebuinţă. pentru leguminoase şi fânaţe. — Cenuşa venind în atingere
Părţile mai mari cari încă nu sunt pe deplin descompuse cu apă formează leşia, care în timp secetos şi cald şi cu
sâ pun înderâpt pe platformă. deosebire într’un pământ nisipos ar arde plantele. Din
acest motiv fânaţele ori-care ar fi composiţiunea pământului
se vor gunoi numai toamna târziu, iarna sau primăvara
de timpuriu înainte de a da căldura. In arături vom aplica
în g răşăm in te relativ e şi cenuşa ca îngrăşământ numai în pământuri argiloase şi în
artificiale. timp umed şi rece. Cenuşa ne-o putem procura sau din
vetrele de foc sau dând foc miriştelor sau buruenilor
4 strânse cu grapa de pe câmp. Prin acest mijloc stârpim
înţelegem sub Cuvântul îngrăşământ relativ acelea 4 0 mulţime de sâminţe de buruene vătămătoare, insecte
care nu posedă toate materiie nutritoare necesare plantei, şi ouăle lor. In oraşe unde se fabrică mult săpun putem
precum este băligarul şi compostul, ci numai una sau găsi cenuşe care remâne dela leşia trebuincioasă fabricării
două din cele necesare. > săpunurilor. Astfel de cenuşe nu mai are acelaşi preţ ca
In ţări mai înaintate în agricultură unde îngrâşămin- cea naturală. Cantitatea ce întrebuinţăm ca îngrăşământ
tele în general au o valoare foarte mare, se folosesc şi pentru un jugâr este 15— 18 hectolitri. Cenuşa de căr­
îngrăşăminte relative pentru a se mări producţiunea plan­ bune de piatră care încă o putem căpăta dela gări şi
telor cultivate. Noi ne vom ocupa numai cu acelea, care fabrici unde se ard cărbuni de pieatră nu are valoare
s’âr putea întrebuinţa şi la noi cu folos. mare ca îngrăşământ.
Astfel vom avea ca îngrăşăminte: 4. Sarea Comună. încă se foloseşte ca îngrăşământ;
cu deosebire că are o influenţă bună asupra inului şi a
1. Oasele, Conţin mai multe săruri cari sunt cu deo­
cânepei. Fuiorul se produce într’o cantitate mai mare,
sebire bune pentru desvoltarea boabelor dela cereale.
deşi este de o calitate mai inferioară.
In starea lor naturală, fiind ele introduse în pământ,
De asemenea se mai gunoeşte cu sare, cositurile,
se descompun .foarte cu anevoe mai ales dacă rămâne
cartofii, napii şi chiar cereale. Cantitate întrebuinţată
pe ele şi grăsime, care şi de alt cum nu are nici o va­
este in termin medin 100 klg. pe jugăr.
loare ca îngrăşământ. Ele trebue deci ferte şi după aceea
5. Varul, serveşte ca îngrăşământ mineral numai în
sfărâmate în mici bucăţi. Mai repede se descompun dacă
pământurile în care lipseşte, astfel de pământuri înse la
le ferbern cu vapori.
noi sunt puţine. Influenţa principală pentru care se
Mai curînd vedem efectul bine făcător al oaselor,
foloseşte ca îngrăşământ este că el ajută disolvarea
dacă oasele ferte prin vapori se tratează cu acid sulfuric;
materiilor nutritoare în pământ, aşa că planta le absoarbe
în acest caz ele să prefac într'o pulbere care arată efectul
cu mai multă uşurinţă;^ afară deaceasta ele încălzâsc şi
său imediat.
mărunţesc bine pământul. De aci resultă că într’un pă­
Mijloacele de-a prepara oasele astfel ne lipsesc în mânt nisipos nu ne este permis nici decum a introduce
cele mai multe caşuri de aceea, dacă dispunem de multe var, cu atât mai mult înse într’un pământ argilos. Varul
oase, ca să nu le perdem cel puţin le vom arde. Le în formă de piatră ne-arsă încă are efect înse mai târziu
amestecăm adecă cu bucăţi de lemne, le ridicăm în gră­ pe când varul ars are efect imediat. El se presară
mezi în formă de movilă şi apoi le dăm foc; cenuşa ce peste câmp cu deosebire toamna şi se introduce
resultă o presărăm peste pământurile de îngrăşat. Can­ îndată în pământ cu plugul. Cantitatea ce o putem
titatea necesară ce trebue să folosim estejîn termin mediu folosi variază după cantitatea de argilă ce conţine
250 klg. pe jugăr. pământul şi poate fi dela 500 kilograme până la
2. Guano. Nu este altceva decât excrementele unor
10.000 klg: pe jugăr.
paseri de mate în amestec cu corpurile lor şi părţi de (Va urma).