Page 2 - Bunul_Econom_1902_28
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  EC O N O M             ___________________              Nr.  28

        Şi  ne-am  bucura  din  adâncul sufletului,  care  suntem  în  parmanentă  atingere,  lui  din  partea  Mohamedanilor.  Ca  ur­
        dacă  îu  toamna  viitoare  Asociaţiunea  nu  se  ştie  absolut  nemica  de  proectul  maş  al  lui  Kâllay  este  amintit  banul
        ar  putea  deschide  o  şcoală  agricolă  în  inventat  de  „Erd.  Gazda".             Croaţiei,  contele  Khuen-Hâdervâry.
        Orăştie.  Durere  însă,  că  suntem  încă       Ceea-ce  priveşte  temerea  numitei
        departe  de  realisarea  ei.  Abia  în  şe­  foi  că  o  şcoală  de  agricultură  româ­     Catalog  român  de  localităţi.
        dinţa  sa  din  19  Februarie  a.  c.  secţiu­  nească,  dacă  s’ar  înfiinţa  ea,  va  fi  în   «Budapesti  Hirlap»,  scrie  sub  acest
        nea  economică  a  Asociaţiunii  a  luat   prima  linie  un  cuib  de  agitaţiuni,     titlu  următoarele:  «Aşa  se  vede,  că
        între  agendele  sale proxime şi „iniţiârea  ne  provoacă  mila  pentru starea mintală   naţionalităţile  îşi  vor  termina  mai  iute
       înfiinţării  unei  şcoale  agronomice  ro­  a  bietului  corespondent  şi  al  conducă­  catalogul  localităţilor  lor  decât  comi-
        mâneşti".  Revista  noastră  s’a  ocupat   torului  foii  amintite.                    siunea,  care  redigează  catalogul  pentru
       cu  această  temă  în  Nr.  17  dela  26                                                statorirea  în  mod  oficios  a  numirilor
       Aprilie  a.  c.  şi  secţiunea  economică                                               de  localităţi.  Am  amintit,  câ  foaia
       a  Asoc.  posibil  să  raporteze  în  chestie        DIN  LUME                          periodică  slovacă  «Hlâsz»  ce  apare  în
       adunării  plenare  a  secţiunilor  ce  se                                               Szakolcza,  a publicat deja în luna trecută
       ţine  în  13  şi  14  Iulie  n.  a. c. în  Sibiiu.                                     numirile  localităţilor  slovace  —  Szlo-
       Atât  e  tot.  In  urmare  corespondentul         întărirea  părintelui  vicar  venzske  Okolie,  aşa  precum  trebue  să
       foii  „Erd.  Gazda"  s’a  prea  grăbit  cu   Mangra  ca  episcop.  „Fiigetlen  Ma-  le  folosească  nn  Slovac  adevărat».
                                                   gyarorszâg"  este  informat  din  isvor
       informaţia  şi,  se  vede  că,  datele  sunt
       luate  din  vânt.  Reutatea  lui  înse  e  şi   autentic  că  întărirea  părintelui  vicar   Regularea  emigrărilor  şi  a
       mai  mare  decât  ignoranţa,  când  stărue   Mangra  în  scaunul  episcopal  s’a  hotă-   imigrărilor.  Prim-mi nistrul  Szell  Kâl-
       a  presenta  Asociaţiunea  şi  instituţiu-   rît  deja  la  locul  competent.          mân,  ca  ministru  de  interne,  va  con­
       nile  înfiinţate  de  ea  ca  cuibare  de                                              voca  pe  luna  Septemvrie  o  mare  an­
       agitaţiuni.  In  timp  de  40  de  ani  Aso­     Francisc Ferdinand în Fosen.          chetă,  care  va  avea  să  discute  chestiu­
       ciaţiunea  a  stăruit  numai  pentru  cul­  împăratul  Wilhelm  II.  va  călători  în  2  nea  emigrărilor  şi  a  imigrărilor.  Pe
       tura  şi  literatura  poporului  român  în  Septemvrie  n.  în  Posen,  unde  cu  basa  acestor  consfătuiri  se  va  pregăti
       cel  mai  nobil  înţeles  al  cuvântului, fără  aceasta  ocasiune  se  vor  arangia  mari  apoi  un  proiect  de  lege  pentru  regula­
       a  jigni  interesele  altor  naţionalităţi  şi  serbări  militare.  La  aceste  serbări-  va  rea  acestor  arzătoare  chestiuni.
       fără  de  a  veni  vr’odată  în  colisiune  cu  participa  ca  oaspe  şi  principele  moş­
       interesele  statului.  Tot  aşa  are  să  tenitor  Francitc  Ferdinand.                     Maghiarisaria  la  honvezime.
       lucre  ea  şi  pe  viitor  în  direcţia  eco­                                          Ministrul  de  honvezi  br.  Fejervary  a
       nomică,  culturală,  literară  şi  pe  alte      Abzicerea. lui  Kâllay.  După  dat  un  ordin  confidenţial  cătră  eoman-
       terene  indicate  în  statute.«             cum  este  informat  ziarul  kossuthist  dele  tuturor  districtelor  honvezeşti,  în
            Noi  din  parte-ne  aprobând  co­      „Fiiggetlen  Magyarorszâg"  ministrul  co­  care  dispune,  ca  —  afară  de  Croaţia
       mentând „Revistei  Econ.“  nu  avem  alta  mun  de  finanţe,  Kâllay  Benjamin,  în  —  la  honvezime  atât  limba de serviciu,
       de  adăugat,  decât,  că  şi  noi  ne  am  scurtă  vreme  va  abzice  din  postul  seu  cât  şi  de  instrucţie  să  fie  esclusiv  cea
       dat  părerea  în  revista  noastră  Nr.  24  de  guvernor  al  Bosniei  şi  Herţegovinei.  maghiară  şi  interzice  sever  de  a-se
       din  21  Iunie  a.  c.  asupra  organisării  Retragerea  lui  Kâllay, • se  zice,  că  ar  vorbi  în  altă  limbă,  decât  în  limba
       şcoalei  plănuite  şi  că,  până  acuma  în  fi  resultatul  memorandului  presentat  maghiară.
       cercurile  conducătoare  din  Orăştie  cu   nu  de  mult  Maiestăţii  Sale  Monarchu-       Ceea-ce  nu  poate să  facă Wlassics

                                                        Intr’o  sfântă  zi  de  sărbătoare,  eată  că   —  Vai  de  mine,  cumetre !  da  de  ce
                  F O I Ţ Ă
                                                  Românul  cu  nevasta  se  duc  la  tîrg,  ca  să-’şi   nu  primeşti  slănina  mea  să  se  afume în pod,
                                                  cumpere  cele  trebuitoare  pentru  casă.   ca  şi  a  D-tale?
           Tot ţiganul  la  mal  se  îneacă.            Ţiganul  cum  află  de  plecarea  lor,  în­  —  Ha;de  fugi  de  aici  Ţ gane,  cu
                                                  dată amandeo,  câtră seară la podul cumetruiui.  slănina  ta,  şi  lasă-mă  în  pace,  că  am  eu
       *"*  ‘        —  Poveste.  —
                                                        Pândind  ca  să  nu-’l  vadă  nimeni,  ţuşti   destule  griji,  n’am  să  mai  îngrijesc  acum  şi
                                                  în  pod,  şterpeleşte  o  slănină  de cele mari,  şi   de  slănina  ta«.
            Un  ţigan  avea  de  cumătru  pe  un
                                                  tiva  se  iasă  repede  pe  poartă  cu  slănina   Bietul  ţigan  nu  mai  putea  de  bucurie
       Român  foarte  bogat  şi  fără  copii.
                                                  în" spate.                                  şi  n’aşteaptă  ca  să-’i  mai  zică  odată,  ci  o
            Românul  avea  în  pod  o  mulţime  de      Dar'  când  la  poartă,  numai  eată  că  şi   tuli  repede  spre  casă  cu  slănina  în  spate.
       slănini,  parte  afumate,  ear’  o  parte  numai   cumetru  soseşte  dela  tîrg.
       puţin  svântate.                                 Ţiganul  încremeni  deodată  cu  slănina   Până  s’ajungâ  însă la bordeile Ţiganilor,
                                                                                              trebuia  să treacă o gârlă  mare  repede,  tulbure
            Ţiganul,  fiind  nevoiaş  se  puse  pe   în  spate.                               şi  furioasă,  pe  o  punte  înaltă  şi cam îngustă.
       gânduri,  cum  ar  putea  să  mănânce  barem  o   Insă  iute  făcându-’şi  planul,  eşi  în­
                                                  aintea  Românului  zicând.                       Până  acolo  se  înoptase  de  tot.
       slănină  din  podul  cumetruiui.
                                                        • Auleo  cumetre!  te.  rog'  primeşte-’mi   Din  nişte  nori  mari,  negri;  şi  foarte
            Planul  fiind  gata,  ţiganul  dete  din  ce                                      groşi  fulgera,  trăsnia  şi  tună  îngrozitor,  ba
                                                  slănina  aceasta  ca  să  se  afume  în  podul
       în  ce  tot  mai  des  cu  dragostea  pela  casa                                       începuse  încă  şi  a  ploua.
                                                  D-tale  şi  pe  urmă  mi-i  da-o  eârâ ;  căci  la
       cumetruiui,  uhe-ori  prefăcendu-să  că  îi  dă                                             EI  întâiu  stătu  puţin  la  capătul  punţii
       ajutor  în  trebile  gospodăriei,  une-ori  căutând   bordeul  meu  o  mănâncă  dancii  toată şi  apoi
                                                  nu  am  unde  s’o  afum,  că  bordeiul  meu  nu   şi  se gândi,  temăndu-să  să nu cadă cu  slănina
       de  vite,  alte-ori  de  păsări.
                                                  are  pod  precum  are  casa  D-tale.        în  baltă.
            Numai  atât  îi  trebuia  ţiganului  până-   Românul  însă  fiind  supărat  dela  tîrg,   Dar’ ori de câte-ori  fulgeră,  el  socoteală
      când  cânii  Românului  îl  cunoşteau  şi nu mai  zise;  »Haide,  pleacă  de  aici  cu  slănină-’ţi   'şi  făcea:  «Dumnezeu  va  lumina  şi  eu  voiu
       dădeau  la  el.                            cu  tot U                                   scăpa».
   1   2   3   4   5   6   7