Page 3 - Bunul_Econom_1902_28
P. 3
Nr. 28 BUNUL ECONOM Pag 3.
prin şcolile de stat şi ucazurile sale, rea regelui un prânz de gală în sala de unt; se frământă bine, pentru-ca sarea
Daranyi prin politica sa de colonisare Petru. Au fost presenţi personagiile să pătrundă în substanţa untului. După aceea
se pune untul într’o oală de pământ, se
maghiarisătoare, Szell prin administraţie mai distinse, miniştri, ambasadei italiene,
acopere cu o hârtie şi se leagă bine la
şi Plosz prin justiţie, vrea să facă Fejer- numeroşi dignitari şi suita regelui.
gură. Unturile să mai pot păstra şi prin
vary. Ingenios ministru! S’âu rostit toate, Ţarul pentru saramură, mai aies când sa transpoartă în
„G, Tr.“ regele Victor Emanuel, acesta pentru locuri depărtate, după-cum se obicinueşte în
Ţarul şi familia imperială. Britania şi Irlanda. Untul se mai poate păstra
foarte bine topit. Se pune într’un vas cores
Retragerea lui Salisbury. Mi punzător pe foc pe fundul căruia se pune
nistrul president englez Salisbury a Slavii in Balcani. Prin familia puţină apă şi să presară cu un praf de sare.
demisionat. Urmaşul lui este Balfour, principelui Nichita al • micului Munte- Topindu-să, se curăţă cu o lingură toate
primul lord al tesaurului. Retragerea negru, Slavismul în Balcani câştigă materiile streine cari ies de-asupra lăsându-să
lui Salisbury e considerată în cercurile mult şi idealul rusesc în Balcani se în untul curat. Când a devenit limpede cam
politice din Londra ca preludiul unei tăreşte. Avend Nichita fete frumoase, galbinlu, se ia dela foc, se toarnă în vase,
sau oale de pământ presărend de-asupra un,
schimbări radicale de regim. Noul şef rarităţi de frumseţă, a ajuns prin ele strat de sare, se acoper bine la gură şi să
al cabinetului, lordul Balfour, are nu în strânsă înrudire cu doue curţi mari aşează la un loc răcoros ori pivniţă. In
mai o misiune provisorie, urmând ca europene, cu cea rusească şi cea ita aceasta stare se poate păstra untul topit mai
după serbările de încoronare cari se liană, (o fiică a lui e azi Regina Italiei), multe luni.
vor continua probabil în August, întreg ear’ acum fiiul seu Mirco, ia în căsă
cabinetul să se retragă, făcend loc torie pe o fiică a familiei Constantinovici
unei ‘formaţiuni liberale cu lordul din Serbia, familie înrudită de aproape Medicul casei.
Rossebery. »<?. IV.» cu familia regală serbească, şi cum re
gele Alexandru, luându-’şi de nevastă
întrebuinţarea fiorilor de aeaţ
pe veduva Draga, care n’are copii,
Victor Emanuel la Tarul. Florile de acaţ pot fi întrebuinţate mai întâiu
5 poate muri fără moştenitor, Mirco
Regele Italiei Victor Emanuel a sosit pentru a face sirop. Pentru aceasta Se curăţă
Muntenegreanul are nădejde a urca
Duminecă la 13 1. c. în Peterhof. florile de coadă, pe urmă sunt puse într’un
tronul serbesc în urmă acestei căsătorii, vas de porcelan, sau de pământ smălţuit, in
La primirea lui au fost la gară toţi
şi cum casa lor e aşa de credincioasă fundul căruia s’au aşternut un praf de zâhar,
miniştri ruşi dignitari ai curţi şi gene
Rusiei, influinţa rusă în Balcani ar câş şi-se umple vasul astfel până sus, punând un
rali, Ţ a r u l N i co l a e purtând cordo rând de zăhar şi unul de flori; peste şeasă
tiga foarte mult prin aceasta.
nul ordinului italian „Annunziata", moş ciasuri se opăreşte cu atâta apă fiartă, cât
»Tr. _P.«
tenitorul de tron Mihail şi toţi marii trebue să se topească zâharul; peste 24 de
duci, cari se aflau în Petersburg. ciasuri să leagă zâharul şi în zâharul acesta
legat verşi continentul vasului, laşi se ia
Regele Victor Emanuel şi Ţarul Nico D I V E R S E câteva clocote, pe urmă laşi să se limpezească
lae s’au salutat şi îmbrăţişat foarte
şi după-ce se răceşte îl pui în sticle. Siropul
cordial. Palatul din Peterhof era bogat acesta are multă asemănare cu siropul de
Păstrarea untului proaspăt.; Când
împodobit cu steaguri şi verdeaţă. O flori de portocal şi se întrebuinţează în contra
cultivătorul produce cantităţi mari de unt şi
mare mulţime de public saluta călduros voeşte a’l păstra mai mult timp, sau voeşte afecţiunilor stomachului şi pieptului.
pe suverani. a’l transporta în locurile mai depărtate, este
de trebuinţă a’l săra. Se pune dela 30 până
Sara la orele 8 s’a dat în onoa-
la 50 grame de sare măruntă, la un chilogram
se-’şi uşte hainele lângă cuptor. S’a înşelat
Intrând pe punte, de câte-ori fulgeră
lată. Ţiganul era cât p’aci să se înece, să rău, căci găsi o mulţime de ţărani aşezaţi
el tot înainte păşia/şi zicea :
piară şi el. împregiurul sobei, astfel încât nu se putea
— Auleo, Doamneo !! de-’i mai lumina
întâmplarea însă făcfi că un Român, apropia de cuptor, şi fu bun bucuros, că
şi îi mai lumina* eu o bucată de slănină
cu carul cu boi, să fie tocmai prin apropiere. găsi un loc să se odichnească lângă o fereastă,
’ţi-oiu da. El întinse ţiganului o prăjină şi-’l scăpa din pe unde venea numai frig. Năcăjit şi cugetând,
Şi de câte-ori fulgeră, ţiganul pe punte apă, ca vai de capul lui. Ear’ de atunci a cum ’şi-ar putea ajuta, îi veni o idee. Chemă
tot câte un paş făcea, zicând mereu: rămas vorba că: »Tot Ţiganul la mal pe birtaş şi îi spune cu voce puternică, ca
— Auleo Doamneo I ! de-’i mai lumina se îneacă*. se audă şi ceealalţi oaspeţi, că ar dori să-’l
şi-’i mai lumina, eu o bucată de slănină
(•Albina*.) V asile lonescu. ducă des de dimineaţă la primarul din sat,
’ţi-oiu mai da. căci ar voi să-’i facă arătare, că pe drumul
Tot aşa zicând, păşia înainte şi ajunsese dela' satul învecinat şi până aci unde se află
aproape la celalalt capăt al punţii, când de Glume. a perdut un sac, care era legat de şea şi
odată lulgerâ v‘şi după fulger urmează un în care se afla portofeul său cu o sumă
tunet îngrozitor. Ţiganul, zărind malul aproape, • Ioane!» întreabă maistăriţa, »pentru-ce mai mare de bancnote. Azi ar fi prea târziu,
atunci zice : nu mănânci? »E prea ferbinte carnea». căci nu merge el singur se caute ce au
— Auleo Doamneo 1 1 ori îi mai lumina, •SuflăI* zise maistăriţa. »Aşi sufla», zise perdut. Cât auziră ţăranii vestea aceasta,
ori nu-’i [mai lumina, dar’ eu slănină nu ucenicul, »dar’ me tem, că sboară bucăţica unul câte unul se străcurară pe neştiute; în
’ţi-oiu da. de carne din taler». scurt timp călătorul rămase singurel şi se
De bucurie păşi mai iute, calcă greşit, * aşează cu toată comoditatea lângă cuptor,
pe o ştirbitură a punţii şi atunci, huştiuliuc, Un călător ajunse călare pe o vreme rizând de prostia ţăranilor.
se răstoarnă de pe punte, rostogoli’ndu-să in cât se poate de rea, ploat şi îngheţat de frig
apă cu slănină cu tot. seara târziu într’un sat şi întră de-a dreptul
Slănina se duse pe cea gârlă mare şi în câi ciumă pentru-ca să se încălzească şi
