Page 6 - Bunul_Econom_1902_28

Pag. 6 BU NUL ECONOM Nr. 28
m ţ
Insuburbiul »Fabric* orcanul a dărîmat vre-o ungară în Ge r ma ni a este în continuă
NOUTĂŢI cinci case construite slab. In grădina Nie- creştere.
metz fulgerul a lovit într’un lemn puternic şi
în două case private prefăcându-le în cenuşe. Manevrele mari ale armatei austro-
Rugăm , p e D -n ii re sta n ţieri p e se­
După o scurtă pausă furtuna a re’nceput ungare se vor ţine în Septemvrie. După-cum
m estru l trecu t a ne ex p e d a su m a d a to rită pela ameazi cu puteri îndoite. Ploaia curgea se scrie dela Viena, va asista la ele ca oaspe
d e 1 fl. p r in checul ce l’a u p r im it o d a tă potop. Acoperişul casei comitatense fu spart
cu iSr. 2 6 . şi A. S. R. Principele Ferdinand al României,
* de vânt şi vre-o 30 sîrme rupte. Parcurile însoţit de un mare duce aparţinător casei
au tost pustiite, arborii parte rupţi parte domnitoare din Rusia.
Ultimul serviciu divin învechea catedrală.
Dumineca trecută s’a sevîrşit ultimul serviciu smulşi din pământ. Ţiglele de pe coperişe *
divin în vechea catedrală al bisericei gr.- şi urloaiele dărîmate formau un strat gros Călduri mari. In Francia, Italia şi Anglia
pe stradele goale. Asemenea pustiire a
or. rom. din Sibiiu. căldurile sunt spăimântătoare. In Francia
causat furtuna şi la câmp, unde clâile au
înainte de ce păreţii sfinţiţi dimpreună manevrele au fost suspendate, fiind-că mulţi
fost împrăştiate şi snopii aruncaţi de vânt în
cu sfântul altar ar fi daţi nimicirei ce-’i soldaţi au murit de insolaţie, ear’ în Londra
depărtare de chilometri. Tot asemenea a
aşteaptă, un public ales a venit să mai înal­ spitalele sunt pline de oameni îmbolnăviţi
suferit Lugojul şi împregiurimea mari pa­
ţe rugăciuni cătră părintele ceriurilor şi din causa căldurilor. In Italia căldura e de
să-’i imploare ajutorul. La sfânta liturgie gube prin orcanul, care a scos pomi hătrâni 43 grade la umbră.
şi tineri din rădăcini [cei mai mulţi fructiferi] *
celebrată cu mare pompă de Rev. domni
a isbit tot ce ’i-a eşit în cale, desvălind case,
asesori I. Papiu, M. Voileanu, Nicolae Ivan A furat sS-’i fie hasnâ! Din Neapol
clădiri economice, stîlpii dela electrică şi se raportează că directorul băncii din Amalfi
şi diaconul Dumitru Câmpean au asistat şi
altele. Fiind în acea zi tîrg de septâmână, a dispărut cu sumuliţa de 250000 de lire.
membrii comitetului «Asociaţiunii* şi ai
şetrele s’au prăbuşit una peste alta şi micii îndată după constatarea dispariţiei s’a făcut
secţiilor literare şi cei ai fondului de teatru
industriaşi nu-’şi mai puteau aduna prăvăliilei
cari sau întrunit aici şi dintre cari amintim Scontrarea cassei şi s’a aflat că în cassă se
pe domnii: Dr. Al Mocsonyi, Cosma, Ungu­ căci ţigle fereşti, lemne, obiecte sburau ca află cambii false în valoare de 20 milioane de
fluturii prin aier. O mare spaimă a cuprins
rean, Dr. Marienescu, Dr. Bologa, Pletos, A. lire. Aceasta apoi e defraudant, nu glumă;
pe locuitori în momentul, când s’a făcut a furat să-’i fi hasnă1
Tincu, Popoviciu, preot militar, Dr. I. Stroia,
întuiierec peste tot, ear’ văzduhul urla în­ *
prot., Vir. Oniţ, director, Dr. Barzu, Maier,
grozitor. Toate clopotele biseticelor din Lugoj
Dr. Beu, Preda, Dr. Hossu, Decean. La finea Muşcat de viperă Septămâna trecută
sunau rugător şi în fine bunul Dumnezeu s’a
liturgici noul părinte monach şi asesor Iovan Lolici din Chişoda (lângă Timişoara)
îndurat spre noi şi ne-a mântuit.
consistorial Rev. domn Dr. Elie Cristea a fiind la lucru de câmp, după prânz s’a culcat
‘ţinut o pătrunzătoare vorbire de o deosebită Orăştia şi jurul încă au fost atinse de la umbra unui arbor. In somn a simţit la
frumseţă. acest uragan. In comuna Paad din apropierea braţ o împunsătură dureroasă şi trezindu-sâ
oraşului nostru a trăsnit în turnul bisericii care a văzut că-’l muşcase o viperă. S’a dus în­
După terminarea serviciului divin comi­
aprinzându-să a fost stîns în grabă. In corn, dată în spital la Timişoara. Probabil că va
tetul parochial a ţinut o şedinţă, în care a
Turdas a trăsnit într’o şură care a ars, şi în trebui să ’i-se taie braţul.
votat pentru catedrală, a cărei zidire se
care fu lovită o vacă. In Orăstie însusi *
începe acum, suma de 15.000 coroane. >
fulgerul a trăsnit o salcie în strada Zăvoiului.
Rămas bun altarului vechei catedrale Intr’un cias cu noroc. Zilele aceste s’a
Victime omeneşti din norocire pe acî nu
la care archierei cu spirite înalte şi inimi întâmplat la Sculeni [România] căsătoria
au fost. cunoscutnlui comerciant Th. Munteanu în
cucernice, in timpuri de grea încercare pentru *
biserica ortodoxă şi poporul român, cu duchul vîrstă numai de 120 ani, cu văduva Eleonora
adevărului au servit. Destituit. L u n i , în 7 1. c. a fost Theodorescu. Fericiţii căsătoriţi numără la­
* destituit din postul de protopop şi parocb olaltă aproape 200 ani. Toate urările noastre
Regele Carol al României a dispus, ca gr.-or. al Oşorheiului de pe Mureş, dl de noroc şi rodnicie, mult invidiatei părechi
suma resultată din reducerile benevole la Nicolae Maneguţ, în urma cercetărilor făcute *
lista Sa civilă, pe anul 1902, să fie destinată de cătră consistorul archidiecesan din Sibiiu. Vitele româneşti în Viena. Din causa
pentru restaurarea mai multor biserici istorice Destituirea au efeptuit-o dl prot. din Dej, luptelor politice şi mai cu seamă economice
din ţeară. Teodor Herman şi fiscalul cons. dl I. A. de din Austria şi Ungaria, Viena sufere lipsă şi
* Preda, ca comisari consistoriali. scumpete de carne.
0 carte folositoare agricultorilor. Domnul * Asociaţia măcelarilor vienezi a trimis o
ministru de agricultură sub titlul: »A gyti- Negoţul porcilor. Raportul economic al
delegaţie la primarul Dr. Lueger, ca să-‘l
molcsfâk es a sz6 6 kârtevo rovarai* [Insectele ministerului c. u. de agricultură din Berlin,
solicite în favoarea lor.
stricăcioase pomilor şi viţei de vie] a edat prin relaţia sa despre desvoltarea exportului
Dr. Lueger a răspuns delegaţiei, că va
o brbşură pe 70 pagini, cuprinzând toate de rîmători, relaţie transpusă comitetului
visita în cursul verei România spre a se
insectele stricăcioase precum şi modul de central al «Reuniunii române de agricultură convinge de cantitatea vitelor ce se pot
apărare în contra acelora. La sfirşitul broşurei din comitatul Sibiiu, face cunoscut, că mai
■se află un adaus în care se indică pe scurt puţin rentabil este de a trimite pentru pieţele exporta de-acolo pentru alimentarea Vienei.
*
toate lucrările economice după cele patru din Germania porci de prima calitate, cari
anotimpuri. Preoţilor, învăţătorilor şi notarilor, mai bine se pot valorisa în Steinbruch şi în «Bunul gospodar vara drege sania, şi
eama căruţa* este o zicătoare, care ar trebui
cari prin o simplă corespondenţă se vor Viena. In Germania de mai mare trecere
adresa bibliotecei ministerului de agricultură, se bucură porcii grei, bătrâni şi cu multă se-o urmeze fiecare om cu bună chibsueală.
li-se trimite gratuit. Atragem atenţiunea slănină, deoare-ce ei se cumpără pentru Acum vara este şi timpul cel mai potrivit
inteliginţii noastre asupra acestei broşuri în- producerea unsorii, ce formează nutremânt pentru a ne îngriji de sobe pentru earnă.
Recomandăm atenţiunii cetitorilor noştri
tr’adevăr folositoare. de căpetenie pentru poporul muncitor, care
* anunţnl «Fabricei de sobe din Barul-mare*
o înlocueşte cu untul şi o mănâncă cu pâne.
Uraganul de Vineri, 11 Iulie n., care Lucru de căpetenie la exportare este, că a cărei fabricate sunt cele mai bune şi eftine.
s’au deslănţuit asupra Bănatului şi o parte a materialul să fie frumos şi curat lucrat, de Una din aceste, aşezată şi încercată deja se
Transilvaniei a fost îngrozitor. Astfel din oare-ce în Germania sunt deprinşi cu rasa poate vedea şi aci în Orăştie. Unde? spune
administraţia noastră.
Tim işoara se scrie, că după un nesuportabil de porci englezi cu piele frumoasă, albă şi
năduf de 35—36° c. Vineri dimineaţa s’a curată. De altfel interesarea atât pentru
descărcat o furtună îngrozitoare asupra oraşului. porci vii cât şi pentru carnea de provenienţă