Page 3 - Bunul_Econom_1902_29
P. 3
Nr. 29 BUNUL ECONOM Pag 3.
într’o convorbire, eare a durat mai Reactiune în Transvaal Abia A dvocatul poporului.
multe oare, a expus celor doi bărbaţi o lună a trecut dela încheerea păcii
de stat întregul s6u plan de acţiune ’ în Transvaal şi deja a şi început reac-
pentru independenţa Albaniei, şi a ţiunea. Foarte mulţi buri (aşa zişii D espre arderea p ă d u rilo r. Cine
solicitat spriginul guvernului austriac. ,,burgeri“) despreţuesc şi osândesc pe află în pădure sau în apropierea ei foc părăsit,
dar’ în ardere, e dator a’l stinge numai decât
Principele Kastriota va visita statele cei cari au depus armele în cursul r£s-
şi dacă nu-’l poate sau vede pădurea arzând,
din Peninsula-balcanică şi va merge în boiului şi pe mulţi i-au împuşcat deja.
trebue ca îndată să înştiinţeze despre aceasta
Bucureşti. Sultanul Abdul Hamid, aflând Ear’ cu privire la condiţiunile păcii locuitorii celei mai apropiate case, păzitorul
intenţiunea, ce are prinţul Aladro Ka afirmă că acelea li-au fost comunicate pădurei ori antistia comunală. Oamenii în
striota de a visita statele balcanice Şi . fals şi astfel numai seduşi au primit credinţaţi ori trimişi pentru stingerea pădurii,
de acolo porturile albanese, a ordonat pacea şi au capitulat. De aceea nu sunt datori a grăbi cu uneltele de lipsă, [săcuri,
furci de fer, sape, cârlige] la locul designat
autorităţilor din Macedonia şi Albania, recunosc perderea independenţiei.
şi a se supune necondiţionat conducătorului
ca sâ-’l aresteze la debarcare, şi să-’l Burii nemulţămiţi cu condiţiunile de stingere a focului. [Art. de lege XXXI.
trimeată la Constantinopol. Mai mulţi păcii, spre a se deosebi de „trădători*', §. 11—13 din anul 1879].
bey din Alona, bănuiţi de complicitate poartă cocardă verde. *
cu prinţul Kastriota, pentru proclamarea Cei a p lica ţi in fa b ric i sunt datori
independenţei Albaniei, au fost arestaţi Monsegnorul Hornstein, Epis a se face membri la casa de ajutorare a
şi conduşi la Ianina. Ei vor fi daţi copul maghiar din Bucureşti, scrie bolnavilor, pentru,-ca în cas de îmbolnăvire
judecăţei pentru înaltă trădare. „Cronica" din Bucureşti — începe să se capete gratuit ajutor medical şi medicină
şi în cas că ar muri, ajutor pentru în
se desvelească, şi crede că deja Ungu
mormântare.
Situaţie oritioă in Macedonia. rii au ajus să fie trei-zeci de milioane. Membrii casei de ajutorare, cari din
Trufia acestui om a devenit neţărmu
Telegramă din Sofia dto 15 Iulie ra lipsa de câştig nu mai sunt în stare : a-’şi
rită şi informaţiile ce ni-se dau, sunt
portează, pe baza ştirilor din ziarele plăti competinţa de membru, îşi pierd dreptul
din Macedonia, că în vilaietul Bitoliei de natură ca consiliul de miniştri să după timp de 6 septâmâni după ultima plătire.
se grăbească a-1 pofti peste graniţă. [Art. de lege XIV. §. 1, 7, 22, 25 din
(Monastir) situaţia ’e foarte critică.
Afară de cele-ce am spus zilele trecute, anul 189i].
Ianeov, colonel în reservă al armatei
şi la care d-sa nu ne-a răspuns încă,
bulgare, a năvălit în Macedonia cu o
putem adăoga, că Monsegnorul Horn
ceată înarmată şi prin o proclamaţie Invitare de abonam ent.
stein este pe cale d’a organisa aici
datată din Sturmila a dat de ştire
în ţară bisericile şi şcolile ungureşti
macedonenilor, că le e comandantul Cu n u m ăru l 27 a în cepu t a l
astfel ca cum ar fi în Ungaria. doilea sem estru d in a n u l curent a l
armatei revoluţionare în districtele dela
graniţă. Ex. Sa a adunat şi adună fonduri f o ii noastre.
în vederea clădirilor necesare pentru In v ită m p e vechii f i cred in cio şii
Ziarul „Riformi" din Sofia, organul
institutele culturale ungureşti şi dacă n oştri abonaţi să grăbească reîn o irea
de publicitate; al comitetului macedo-
îşi permite câte unul din supuşii săi abon am en tu lui ca fo a ia se n u su fere
bulgar, vesteşte că în munţi se află în tâ rziere în expedarea ei.
sufleteşti a-i aduce aminte, că aici nu
deja înarmaţi 3000 de macedoneni,
este în Ungaria, bate din picior şi Costul n u m a i 2 fl. (4 cor.) p e în treg a n
ear’ alţi 3000 vor prinde arme la
devine furios, înjurându-ne ungureşte..." 2 » (2 » ) » ju m . *
primul apel.
,,G T“.
Moldovă; par’că venise un vîrtej care luase tot după el şi nimi Doamna Elena cea frumoasă sta la umbra ştâncei care par’că
cise ce nu putuse lua. Turcii nu vreau să ştie nici ce era iertarea, era gata să se prăbuşească şi aştepta. Ea îşi ţintea ochii şi asculta
nici ce e mila; tăiau copii şi omorau femeile pe cari nu voiau cât putea; nările ei subţiri tremurau din vreme în vreme şi Ia
să le ia cu dânşii, şi era cu mult mai bună moartea pentru ele faţă, aci se roşea, aci se îngălbinea.
decât robia la turci. — O, ce ruşine, să fi învins, zise ea călugărului, care păzea
Nu se mai vedea nici o vită, nici un bob de grâu, nici un biserica, — un călugăr bătrân cu barba albă ca zăpada, şi care
fir de iarbă. Petru Rareş a trebuit să fugă din Piatra cu restul tocmai venia spre ea.
armatei nimicite şi să caute s’o puie la adăpost la Iesle, pe Numai moartea nu se schimbă, dar’ încolo toate se pot
Bistriţa în sus, unde poate se mai găsea hrană pentru oameni şi schimba, răspunse el foarte liniştit.
cai. Numele de Iesle, care înseamnă iesle de cai, e pus ca să se — Pentru noi nu se mai schimbă I zise doamna cu înfocare.
amintească că acolo poposea cavaleria. Suntem pierduţi. Şi poate că şi tu, bătrânule, vei fi străpuns de
vre-un iatagan turcesc.
Pe copii îi trimisese la cetatea Ciceu, dar’ Elena doamna nu
— Se poate, răspunse betrânuţ.
voise să se despartă de el.
Atunci se auzi foarte desluşit un tropot de cai pe pietrile
— Pe mine n’au să puie Turcii mâna, zicea ea; şi de tine desprinse, şi se ivi Rareş alergând spre nevasta sa, cât putea calul,
nu mă deslipesc I şi urmat de o ceată mică de călăreţi.
Şi găsise refugiu ceva mai sus de Hangn, în biserica dela Se opri numai atât, cât Să o ia sus pe cal, şi fără să zică o
Călugăreni. vorbă, porni de-a lungul rîului.
Bisericuţa aceasta mică era ascunsă sub o stâncă uriaşă, despre Turcii îl goneau de pe urmă.
care se zice, că diavolul ar fi! rupt-o din virful Ceahlăului, ca să Atunci le eşi înainte într’o strîmtoare, călugărul cel bătrân.
oprească cu dânsa cursul apei Bistriţa, dar’ tocmai pe când da să Caii turcilor îşi ascuţiră urechile şi se ridicară în două picioare.
ridice piatră, cântă cocoşul şi o lăsa repede să cadă acolo unde e
(Va urma.)
acum, ca să fugă să nu-’l apuce lumina zilei.