Page 5 - Bunul_Econom_1902_29
P. 5

Nr.  29                                            BU NUL    ECON OM                                                  Pag.  5.

               Dela Reuniunile  noastre.                Voinţa  de  fer,  care face  minuni,  trebue   Totodată  proprietarii  să  insiste  pentru
                                                   să  ne  stăpânească  pe  toţi,  şi  atunci  oti-ce  înfiinţarea  de  păşuni  potrivite  Susţinute  de
                                                   lucru,  pare-se  el  oii-cât  de  greu,  se va  putea  mai  multe  comune,  sau  de  toate  comunele
            Reuniunea  economica  din              duce  la  îndeplinire  cu  uşurinţă.       din  cerc.
       Orâştie  în  dorinţa  de  a  propaga             S i b i i u,  12  Iulie  st.  n.  1902.    S ib iiu ,  în  29  Iunie  n.  1902.
       ştiinţele  practice  în  cercuri  cât  mai       Comitetul  «Reuniunii  sodatilor  români   Comitetul  central  al  «Reuniunii  române  de
       largi  a  abonat  100  exemplare  pe  3     din  Sibiiu«.                                   agricultură  din  comitatul  Sibiului*.
       luni  din revista  noastră  «Bunul Econom»    V.  X ordăşianu,        I.  A polsan.      D .  Comşa,         V.  T ordăşlanu,
       cari  se  distribue  în  toate  părţile  locuite   president.             notar.             preş.                 secretar,
       de  Români  şi  cu  deosebire  unde  încă
       nu  este  cunoscută foaia noastră.  Faptul
                                                         Dela  „Agricola/4
       este  demn  de  imitat  şi  el  vorbeşte                                                      Medicul  casei.
                                                                  —  A v i s.  —
       de  sine.
                                                        Aducem  la  cunoştinţă  publicului
                                                                                                   Contra'  durerii  de  dinţi.   Se  ia
                                                   român  că  tribunalul  reg.  din  Deva  sub   piper  pisat,  se pune într’o  bucăţică  de  pânză,
        EXPO SITIILE  IN D U STR IA LE
                                                   nr.  5891/1902  a  înregistrat  firma  şi  a  se  moaie  în  spirt  şi  se  pune  pe  partea
                    DIN  SIBIIU.
                                                   aprobat  statutele  însoţirii  »Agricola«   gingiilor,  unde  să simte  durerea.  Dacă  dinţii
            »Reuniunea,  socialilor  români  din   din  Hunedoara.                            sunt  găunoşi  se  ia  cu  ceva  accid  muriatic
       SibUu«  â  lansat  cătră  meseriaşii  români                                           şi  se  pune  o  picătură  în  dintele  stricat;
                                                        I n a c t i v a r e a  î n s o ţ i r i i  să ac e
                                                                                      f
       în  causa  exposiţiilor  industriale,  ce  se  vor                                     îndată  durerea  slăbeşte  şi  repetând  aceasta
       arangia  de  »Reuniunea română de agri-     în  1  S e p t e m v r i e   n.  a.  c.    de  mai  multe-ori,  nervul  care  e  bolnav  se
       ciiltnră  din somitdtul  Sibiiu * *  şi de  cea   Până  atunci rugăm  pe  toţi românii   omoară.                          .
       a  »Sodalilor  români«  următorul  apel:    de  bine  se  ne  dee  mâna  de  ajutor                        *
               Iubiţi  meseriaşi!                  întru  ajungerea  scopului,  ce  urmărim,       Bătaie  de  inimă.  Când  auzim  pe
            Subsemnatul  comitet,  în  îngrijirea  sa                                         cineva  văietându-să, că moare de  inimă,  laori-
                                                   ear’  a c e i  p.  t.  d o m n i  cari  au  pri­
       de  a  face  tot  ce-’i  stă  în  putinţă  pentru  ri­                                 şi-ce  ne  putem  gândi  numai  la  inimă  nu,
                                                   mit  l i s t e  de  s u b s c r i e r e  s ă b i n e -
       dicarea  meseriaşului în toate privinţele,  a  luat                                    deoare-ce  poporul  nostru  numeşte  durere  de
       hotărîre  să  arangeze  în  toamna  acestui  an  o   v o i a s c ă  a  le  r e m i t e  cu  ori  şi  ce  inimă  aproape ori-ce durere de  pântece,  colici
       exposiţie  industrială.                     r e s u l t a t  la  a d r e s a  î n s o ţ i r i i .  etc.  Când  omul  e  sănătos  nici  nu  simte,
            Nu  numai  împregiurarea,  că  la  acest                                          că-’i  bate  inima,  decât  numai  punând  mâna
                                                        Din  şedinţa  direcţiunei  ţinută  la
       timp  se  împlineşte  un  deceniu  (10  ani)  dela                                     asupra  ei.  Dar’  în  unele  împregiurâri  aceste
                                                   11  Iulie  1902.
       prima  şi  ultima  exposiţie  arangiată  de  re­                                       bătăi  sunt  atât  de  numeroase  şi  de  tari,
       uniunea  noastră,  ni-a  servit  drept  îndemn  la        „A g rico la"                încât  nu  numai  că le simţim,  dar’ vedem cum
       această  hotărîre,  ci  şi  pentru-că  ştiut  este,  că   însoţ.  econ.  de  magazin  şi  anticipaţii  în  Hunedoara.  ni-se  sbate  pieptul.  In  aceste  caşuri  avem
       astfel  de  exposiţiuni  sunt astăzi  pretutindenea                                    acea  ce  să  numeşte  bătaie  de  inimă  [pâlpi-
                                                    D r.  Alex.  H o ssz u - Lonyin,
       cunoscute  de  cele  mai  bune  (avantagioase)      preş.  ad-hoc.                     taţiune].  De  multe-ori  omul  atins  de  bătaie
       prilegiuri  (ocasiuni):  spre a ne cunoaşte unul                   N icolau  M ncrea,   de  inimă  este  cuprins  de  o  tristeţă,  de  o
                                                                                notar.
       pe  altul,  a  învăţa  unul  dela  altul,  a  ne  sili                                 frică  pentru  viitorul  lui.  Se  rtu  uităm  că
       spre  înaintare  şi  prin  aceasta  la  desevîrşire                                    bătaia  de  inimă  se  arată  adese-ori  şi  la
       (perfecţionare).  Exposiţiile  ne  arată  ceea-ce   Pentru  prăsitorii  de  cai.       oamenii  cu  lipsă  de  sânge.
       ştim si ceea-ce nu ştim ;  ele câştigă meseriaşului                                         Mai  rele  şi  de  multe-ori  fără  nici  un
       destoinic  muşterii  noi  şi  el  îşi  poate  astfel   Comisiunea  comitatensă  pentru  pră­  leac  sunt  acele  cari  vin  la  oamenii mai  înain­
       croi  un  viitor  mai  bun.                 sirea  cailor  ne  vesteşte,  că  în  scopul  ţinerii   taţi  în  etate  şi  cari  au suferit  de  reumatism.
            înţelegând  deci  D-voastră  însemnătatea   în  evidenţă  a  piogresului,  ce  se  face  în   Omul  supus  la  astfel  de  palpitaţiuni^
       astorfel  de exposiţii,  mai  cu seamă pentru noi,   prăsirea  cailor,  a  înfiinţat  un aşa  zis cadastru,   va  căuta  să  nu  obosească,  şi  va  consulta un
       cari  ne  aflăm  încă  ca  începători  pe  terenul  în  care  să  se  introducă  numărul  iepelor   medic, care va face prescripţiunile necesare.
       meseriilor'şi  bu  suntem  aproape  de  loc  cu­  mânzite  la  diferitele  staţiuni  de  armăsari  ale
       noscuţi  la  publicul  mare,  credem  că  fiecare,   statului,  mânzii  fătaţi  de  aceste  şi  că  ce  se
       căruia  îi- place a se numi  meseriaş bun,  lăsând   întâmplă  cu  mânzii  etc.
       oii-ce  năcas  la  o  parte,  se va  însufleţi pentru   Pe  basa  datelor  câştigate  dela  amin­
       ideia  aceasta  şi  seva alătura la noi,  pentru-ca   titele  staţiuni  s’a  constat,  că  în  1900  s’au
       împreună,  cu  puteri  unite,  să  lucrăm  la  în­  mânzit  la  staţiunea  de  armăsari  a  oraşului   Pentru  văpsitori.  Un  lac  foarte  bun
       truparea  ei.  Buna  reuşită  a  exposiţiei  numai   Sibiiu  32  iepe,  a  oraşului  Sebeşul-săsesc  17,   pentru  p o d e 1 e se prepară în modul  următor:
       şi  numai  dela  noi  atirnă!  Şi  aceasta  bună   la  staţiunea  cercului  Sebeş  94,  a  cercului   Se  disolvă  50  grame  şelac  în  210  grame  al-
       reuşită  chiemată  este  a  ridica  vaza  şi  bunul   Mercurea  134.  a  cercului  Săliştei  9,  la  cea  a   cohol de  80 procente, se  adaugă la soluţiunea
       renume  al  nostru  pe  de  o  parte,  ear’  de alta   cercului  Sibiiu  597  şi  la  a 'cercului  Nocrich   aceasta  6—7  grame  canfor  şi  se  filtrează
       ea  ne  dă  putinţă  să  dovedim  că  suntem   754,  sau  în  total  1637  iepe,  dintre  aceste  în   printr’un  filtru  de  cârpă  de  in.  Cu  acest  lac
       vrednici  de  spriginul,  de  care  părtaşi  ne  fac   1901  au  rămas  sterpe  858,  au fătat 779,  s’au   să  ung  podelele,  care  capetă  un lustru  foarte
       toţi  oamenii  noştri  de  bine.           vândut  respective  au  murit  124  mânzi,  ear’   frumos.  Dacă  cu  timpul  se  usează,.  se  ung
            Fiecare  deci,  şi  măestru  şi  calfă,  ba   la  finea  anului  1901  s’au  aflat  în  posesiunea   podelele din nou şi îndată capetă acelaşi lustru
       chiar  şi  elev  [învăţăcel],  cu  capul  ridicat  să   proprietarilor  din  comitat  655  mânzi.          *
       se  presinte  la  exposiţie  cu  ori-ce  şoiu  de   Deoare-ce  buna  prăsilă  a  cailor  este   Pentru  măsuri.  Mobila,  care  este
       product  al  lucrărilor sale,  săvîrşite fie în atelie­  condiţionată  de  materialul  bun  de  prăsilă   gata  şi  să  păstrează  în  magasine,  adese-ori
       rul  propriu,  fie  în al  altuia,  şi astfel să arătăm  şi  dela  hrana,  ce  li-se  dă,  apelăm  la  propri­  e  stricată  de  cari;  măiestrul  o  poate  apăra
       că  nu  am  stat  si  nu  stăm  cu  mânile  în  sîn,   etarii  de  cai. să  aleagă  de  prăsilă  numai   de  acest  rău, dacă  pune  între  ele  mai  multe
       ci  am  muncit  din  greu  şi  neîncetat  pentru   iepele  şi  mânzii  cei  mai  frumoşi  şi  bine  c e şt r  e u  b e n z i n ă.  Dacă  evaporează benzi­
       binele  neamului  peste  tot  şi  al  nostru  în­  desvoltaţi  şi  pe  aceştia  să-’i  ţină  în  păşunile   na,  le  umple  earăşi.  In  câteva  septămâni
       deosebi.                                   cele  mai  bogate  şi  potrivite.           s’a  stîrpit  cu  totul  aceasta  insectă.
   1   2   3   4   5   6   7   8