Page 6 - Bunul_Econom_1902_29

Pag- 6 BU NU L ECONOM : Nr. 29

la 31 Iulie c. este de a se alătura atestatul de Un engles în Ardeal. Profesorul engleş
D I V E R S E botez, testimoniul despre absol varea şcoalelor Macaulay George Trevelyan a fost adus de
elementare atestat că au fost aplicaţi cel puţin Unguri în Ardeal, ca rogo-Vă, să cunoască
un an ca ajutători în ori-ce ram economic, şi se studieze chestiunea română. Englesul
Marmoră pătată ou unsoare se atestat de bună purtare dela primăria co­ a sosit pela finele lui Iunie în Budapesta,
curăţă, dacă să aplică pe locurile pătate un munală, cum şi atestatul părinţilor sau tutorilor, de unde a venit în Ardeal. In Deva a fost
aluat preparat din carbonat basic de plumb că li-să îngăduie a lua parte la curs; atestat primit de fişpanul Barcsay şi de Hollaky şi
(cerusă, Bleiweiss) şi sare de bucate. Gând medical despre starea sanitară, atestat că în condus de aceştia ^ umblat prin Haţeg,
aluatul s’a uscat, petele au şi dispărut. cursul celor 2 ani nu au să facă serviciul Abrud şi Brad, venind în contact şi cu
' ' V"" ' *
militar. Români. »Bud. Hirlap* raportând despre
Mijloc de a delătura mirosul văpse- : *
călătoria Englesului, îi pune în gură urmă­
letori Acest miros nesuferit şi neplăcut, care Mort de spaimă. Canonicul Iosif Miljan
toarele păreri, ce şi le-ar fi dat despre
produce adese-ori dureri de cap multor din Agrărn mergea Duminecă seara spre
chestiunea română:
persoane, se datoreşte evaporaţiunei, sau aburirii casă. Pe cale trăsura s’a ciocnit cu un tren, »Toţi Românii cu cari am vorbit —
văpselelor, cari se amestecă cu oxigenul din ceea-ce a provocat în canonic spaimă aşa de
zice profesorul din Cambridge prin rostul
aer, astfel încât aerul devine din ce în ce mare, că a murit subit. De nu ar fi fost aşa
corespondentului ziarului maghiar — au
lipsit de oxigen. Pentru a face să dispară fricos, rămânea viu, căci mănătorului.şi trăsurii
recunoscut, că nu este aici (în Ardeal) vorbă
acest miros, se închid bine uşile şi ferestrile nu ’i-s’a întâmplat nimic.
despre pământ şi chesiuiie socială, căci aceasta
odăii, în cari locuim şi cari s’au văpsit, ear’ ■ ■ 1' * nu există dela 1848 încoace. Aşa cred (!),
în mijlocul lor aşezăm un vas deschis în Soldat viteaz. La festivităţile .Jubilare’ că limba maghiară ar trebui învăţată. Şi
care se pune clorură de calciu [germ. Chlor- ale regimentului de infanterie nr. 51 garnisonat unii dintre Români sunt de părerea aceasta,
kalk]; după 24 Oare se vor deschide odăile la Cluj, cu prilegiul împlinirii a 200 ani dela alţii însă gândesc altfel. Şi mai cred, că
timp de o oară, şi mirosul de văpseaiă dispare înfiinţarea lui, a fost chiemat să participe şi Maghiarii n’ar trebui să meargă mai departe
cu desăvîrşire. fostul infanterist Ilie Lujerdean, care în
* campania din Bosnia s’a purtat aşa de eroic cu inovaţiunile în interesul Iimbei maghiare
şi că statul ar trebui se dea "bani mai mulţi
Alungarea cioarelor din semănă­ încât împăratul Francisc Iosif l’a distins cu
pentru şcolile româneşti. Cred, că censul
turile proaspete. Cioarele, ceucele şi corbii cea mare decoraţie ce se poate da unui
electoral pentru parlament ar trebui să fie
stîrpesc mulţime de şoareci şi alte animale soldat de rând : cu medalia de aur pentru
stricăcioase, strică însă prin aceea că mănâncă vitejie. redus atât în interesul ţăranilor maghiari, cât
grăunţele sămenate şi smulg tinerele plante * şi români săraci. Mi-se pare, că adevărata
cu rădăcini ca tot. Cel mai nimerit scut este »Banchetul încoronârei* ce s’a dat la chestiune în Ardeal nu este naţionalitatea,
se ucidem câteva din ele şi să Ie aşezăm pe peste 500.000 de săraci în Londra, a avut ci sărăcia. In Ardeal şi ţăranii unguri şi
sămănătură cu aripile întinse. La început loc la 5 Iulie st. n. In acâst scop s’au pus ţăranii români sunt săraci. Mai puţină dâre
cioarele se reped asupra tufelor învecinate la disposiţie toate halele şi sălile de scoale. şi mai multă cultură pentru popor. Dacă
conducătorii români ar agita pentru aceasta,
şi lărmuesc dm răsputeri, dar’ văzâhdu-le In parcul episcopului de Londra au
pleacă aiurea şi nu se mai reîntorc. fost arangiate mese colosale şi bănci lungi eu aşi fi pe partea lor*.
pentru 14.000 de persoane. *
In Islington, într’o singură hală, au Darea la noi şi aiurea. In Francia cea
prânzit 10.000 de persoane. bogată se vine de locuitor 3 cor. 72 bani
NOUTĂŢI Deşi pentru săraci, pregătirile aceste dare, în Belgia, tot aşa de bogată, 3 cor. 30
au fost lipsite de ori-ce caracter de pomană, băni, la noi în Ungaria şi Ardeal, din care
şi cei-ce au luat parte la banchet au fost pleacă cu zecile de mii oamenii din causa
Societatea pentru fond de teatru român trataţi formal ca oaspeţi ai regelui. sărăciei, se vine de cap 5 cor. 82 bani. Şi
îşi va ţine adunarea generală în Bistriţa la 7 Preoţi şi doamne din societate serveau să nu uităm, că dările cele mai multe sunt
şi 8 Septemvrie st. n. ca chelneri, şi în multe locuri soldaţi ţineau puse pe sărăcime.
Sperăm că adunarea, care promite a fi gardă de onoare. La Islington, garda era *
toarte frumoasă, va întruni public românesc compusă din 200 de indieni. Dârîmarea clopotniţei catedralei San-
cât se poate de mate şi ales. * Maroo. Din Veneţia vine ştirea, că clopotniţa
* Sărutări primejdioasa. Intr’o comună catedralei San-Marco din Veneţia, s’a dăfîmat.
Premiu pentru disertaţiune. Tinărul aproape de Madrid a răposat o fetiţă de Dărîmarea s’a întâmplat dimineaţa la 10
învăţător din Bistriţa dl Teodor A. Bogdan şcoală, fostă bolnavă de anghină (difteritis). ore, făcând stricăciuni lojei şi bibliotecei lui
în adunarea gen. a »Asociaţiunii* desp. La înmormântare învăţătoarea a dus pe toate Sansovino, precum şi unei părţi din palatul
Bistriţa, ce s’a ţinut la 20 Iulie a. c. a câştigat şcolăriţele şi le-a pus să dee colegei lor ducal. Din turn n’a mai rămas în picioare
20 cor. în aur pentru disertâţiunea sa sărutare de adio. Prostia învăţătoarei a avut nici măcar un metru. Preţioasa loje San-
economică: »Cunoaşterea pământului şi gu- însă urmări tragice. Toate copilele au căpătat sovino. Preţioasa Joje Sansovino, care avea
noirea lui*. boala răposatei şi foarte multe dintre ele au o valoare de mai multe milioane şi era
II felicităm cu căldură, cu atât mai plătit deja cu vieaţa sărutul de adio dat upul dintre cele mai splendie monumente
vîrtos că acesta este deja al patrulea premiu colegei lor. în lume, a dispărut în bucăţi. Turnul avea
câştigat de D-sa*dela Associaţiune. * înălţime de 30 metri. întreaga piaţă San-
. * Avis şcolastio. Părinţii, cari doresc, ca Marco a fost acoperită de ruine. Nu se ştie
Direcţiunea însoţirii»Agricola* a decretat pruncii lor pe anul şcolar 1902/903 să fie nimic de soartea clopotarului, de unde anunţa
aşezaţi în internatul Pavelian de băieţi gr.- incendiile şi sosirea vaselor din largul mărei.
revista noastră >B. E.« ca foaie oficioasă
a sa. cat. din Beiuş, sunt avisaţi, ca cel mult până Se svoneşte, că şi palatul ducal şi biserica
* la 20 August st. n. a. c. să-’şi trimită suplicele San-Marco sunt în pericol. Clopotniţa a fost
De-ale stupăritului. In Gedelo se la rectorul acelui internat. Taxa de în­ clădită acum 500 de ani. Dărîmarea a produs
deschide un curs de stupărit, care va ţinea treţinere la an e : 240 cor; pentru uniformă: 9 viie emoţie în întreaga Italie. Ea e con­
doi ani. La curs se primesc pentru prima- 64 cor. Taxele se plătesc în două rate anti­ siderată ca o nenorocire naţionala. S’a
dată numai 6 indivizi, cari au împlinit 18 cipative: la 1 Septemvrie şi la 1 Februarie. deschis o subscripţie universală pentru re­
şi n’au trecut peste vîrsţa de 35 ani. La Informaţiuni mai în detail să dau de cătră construirea turnului. Ministerul de instrucţiune
rugările provăzute cu timbru de 1 cor. şi Rectorul internatului Pavelian de băieţi. al Italiei va subscrie un milion. Consiliul
adresate ministrului r. u. de agricultură până * comunal din Veneţia a votat 500.000 lire