Page 5 - Bunul_Econom_1902_30
P. 5
Nr. 30 BU N U L E C O N O M Pag. 5.
oue la an. Pentru a le prăsi în număr mare nu sunt Rasse moţate;
recomandabile, fiind prea mici şi' puţin fertile (ouătoare) 1. Rassa La Ftiche (pron. la fleş). Ouătoare excelente.
pentru acest scop. Carnea foarte gustoasă. E greu de aclimatisat (de , prăsit
2. Găina cu gâtul golaş să caracţerisează prin la noi) fiind foarte gingaşe şi sufere mult la umezeală.
gâtul ei lipsit de pene. Este o rasă prăsită în Transilvania. 2. Rassa Crbvecoeur (pron. Crevcor) se earacterisează
Este foarte ouâtoare; cloceşte de 3—4 ori pe an. Carnea prin un moţ de pene mai rar şi o creastă bifurcată.
lor este foarte fragedă. Coloarea penelor cenuşie-argintîe, albă sau neagră, cu un
Rassele streine le împărţim în două grupe şi lustru auriu sau argintiu, ce bate în verzui sau albastru
anume rassele moţate (adecă cu un mănunchiu de pene (vânăt). Greutatea cocoşului 3 l/2— 4 y 4 chlgr. Ouă in
pe cap) şi rassele nemoţate. cursul întregului an. Ouele cântăresc 90 grm. Puii sunt
Dintre rassele nemotate amintim: a opta lună deplin desvoltaţi. Această rassă franceză este
t
.. •
una din cele mai bune ce priveşte carnea lor fragedă şi
1. Rasa Cochinchina de origine din Asia. Se
gustoasă.
disting prin mărimea şi greutatea lor, corpul rotunzii,
3. Rassa Houdan se deosebeşte de rassa Crevecoeur
penele umflate atîrnătoare până la labe şi de coloare
prin creasta despicată în lung şi cu un moţ stufos şi mare
galbinâ, albe, negre însă totdeauna fără desen. Capul
şi prin coloarea penelor, cari sunt negre şi albe,amestecate
relativ mic, cu creastă îngustă. Coada şi aripile scurte.
uniform (de o potrivă). Greutatea cocoşului 4— 4 y2 chlgr,
Cocoşul tinăr cântăreşte 4— 5 1/2 chgr., bine desvoltat
greutatea oului 85 gr. Ele ne dau ouătoare mai bune,
5 — 8V2 chgr., găină 3V2— 4 y 2, respective 4 1/2— 5Va chgr.
şi să îngraşe mai de grabă ca cele de rassa Crevecoeur.
Aceste găini sunt clocitoare de primul rend şi bune mame,
4. Rassa de Brabant se earacterisează printr’un moţ
nu conduc însă puii mai mult de 4— 6 septemâni, pentru-ca
foarte mare şi lipsa de creastă şi a bărbiilor. Ouă foarte
să înceapă bin nou cu ouatul. Găina, ouă de regulă 5—6
mult şi să îngraşe foarte repede, de aceea este cea mai
oue pe septămână. Guele cântăresc 65 grm.
apreciată între rassele găinilor moţate.
2. Rassa Brahmaputra. Se earacterisează prin creasta Afară de aceste rasse mai avem o rfiulţime altele, ara
lor împărţită de-alungul în trei părţi. Patria ei este India putea completa şi o sută, însă aci am enumărat numai
de Ost (Asia). Capul îl poartă în sus, coada scurtă, înse cele mai principale. (Va urma).
mai lungă ca la cea precedentă. Penele ajung până la
ghiarele piciorului. Capul este alb-argintiu, gâtul alb vărgat Comerciul de oue din Ăustro-Ongaria.
cu negru, pieptul închis, coada verde-închis şi strălucitor.
Cocoşul tinăr cântăreşte 4— 5Y2 chgr., deplin desvoltat
In anul 1901 importul Austro-Ungariei a fost:
5 1 2— 8 chgr., găina 3—4 !. 2 resp. 4-—7 chgr. Se disting prin
Din Rusia . . . . • • • • • 373.261 măji metrice.
marea lor fecunditate, găina ouend pe an până la 150 oue România. . . ■ • • • • 19.261
de câte 65 grm. greutate. Această rassă este foarte Italia . . . . 4.300 «
rusţică, adecă supoartă uşor schimbările de timp. « Turcia . . . 4.630 «
« Serbia . . . • • • • • 4.953
3. Rassa Langhans, Este de origine din China-
Bulgaria . , , , , , • • 11.769 «
nordică şi stă între cele două rasse amintite mai sus. «
« Germania •, . • • * • • 1.075
Penele negre cu luciu metalic. Creasta ridicată sus pro- « Muntenegru . . • . • * 331 «
văzută cu crestături adânci. Foarte resistentă în ce « Anglia . . . • ♦ V • * 7 «
priveşte clima. Ouătoare excelente cu deosebire earna. « Grecia . . . 75 « k ■ - ■ ■
Ouăle sunt de greutate mijlocie. Clocesc bucuros. « Egipt . .. . • • « . . 363 «
« Elveţia . . . 65 «
4. Rassa de Hamburg este de origine engleză.
« Francia . . . • • • • • 53 «
Corpul mijlociu, penele împestriţate cu puncte sau liniuţe Danemarca 540 «
« • » • * •
argintii sau aurii. Este una din rassele cele mai frumoase. « Belgia . . . • • • • • 1 «
Ouătoare foarte bune. Sub împregiurări favorabile ouă China . . . ■ • • ■ • 2 «
câte 200—220 ouă la an. Suma: 420.686 măji metrice.
5. Rassa spaniolă. Ţînuta lor mândră şi figura In anul 1901 exportul Austro-Ungariei a fost:
lor frumoasă şi sveltă înfrumseţeazâ mult curtea de pasări. A . . a • * ' • • 892.271 măji metrice.
In Germania
Creasta este deosebit de mare, la cocoş îndreptată în sus, « Anglia . . . a • a a « 97.754 c < , < ■
la găină aplecată în jos. Picioarele fără pene. Capul câte « Elveţia . . . a a - a a a 41.484
odată alb, restul corpului negru-strălucitor. Greutatea « Belgia . . . • . . a ' a a a 3.854 «
« Ţerile-de-jos 19.452
cocoşului 3—3 ‘/g chlgr. Ouătoare foarte bune pe an până . a a '• a a
« Francia . . . a a . a a - a 2.042 «
la 220 (septăipânal 5) Ouă de o greutate de câte 75— 80
Italia . . . . . a - a a a e\ 1.001
grm. Clocesc însă foarte rar. « Rusia . . . . a a a a a 708 «
6. Rassa italiană (Leghorns). Ouătoare excelente, « Sârbia . . . . a . 1 a a a 59 «
104 .« ■
însă clocitoare rele. Coloare diferită albă, brună sau România . . . a a a * a
« Triest . . . . a * a a a . 14
pestriţă.
« Danemarca . , a i a a a a 99 «
7. Rassa Wyandotte. Este o rassă americană, produsul
« Turcia . . . a a a a a : 7 «
încrucişării (corcirii) între mai multe alte rasse. Se distinge Suma: -1058.849 măji metrice.
prin ouăle multe şi foarte mari. Se cresc uşor şi au o Dacă calculăm în termin mediu 2000 oue pe un cântar metric putem
carne foarte gustoasă. uşor afla numărul ouălor.