Page 6 - Bunul_Econom_1902_30

Pag. 6 B U N U L ECONOM Nr. 30

Invitare de abonament. m. Răpi ţa a dat numai pe alocurea recoltă Spre nenorocire însă un trăsnet, poate
mulţumitoare. Cucuruzul s’a desvoltat bine, atras tocmai în urma sunetului, s’a descărcat
Cu num ărul 27 a început al tot aşa cartofii, cânepa, inul şi tâbacul. Vide asupra turnului risipind aproape toată , „ţigla
doilea sem estru d in anul curent al încă promit recoltă bună. Poame vor fi de pe el şi lăsând o dungă mare imprimată
f o ii noastre. puţine. pe păretele turnului: In momentul trăsnetu­
* lui lumina clopotarilor s’a stâns şi ei au că­
In vită m p e vechii şi credincioşii AVIS. Preastimaţii d-ni cari vor lua zut la pământ. Doi au scăpat nevătămaţi,
noştri abonaţi să grăbească reînoirea parte la adunarea generală a despărţământului unul, Ioan Barb, de 26 ani, însă a rămas
abonam entului ca fo a ia se n u sufere
VIII. Deva, al »Asociaţiunei pentru literatura mort pe loc. Corpul este nevătămat.
întărzlere în eocpetlarea ei. * «
română şi cultura poporului român», ce să
Costul n u m ai 2 fi. (4 cor.) p e întreg an va ţinea la 10 August a. c. st. n. în comuna 130.000 de soldaţi în gledă. In onoa­
Batiz, -— şi voesc a participa la masa co­ rea regelui Italiei s’a ţinut Marţi în Peters-
1 * (2 . ) * ju m . »
mună [banchet], — ce se va servi în ospătăria burg revistă militară, la care au participat
băilor române din Calan—KalânfurdS — să 130.000 soldaţi, anume: 83 jumătăţi de
C onvocare. binevoească a se însinua la subscrisul — spre batalioane de infantarie, 42 scadroane de
cavalerie, 14 sotnii de cazaci şi 53 baterii
orientare, până la 5 Aug. st. n. a. c.
de artilerie. Defilarea a condus-o însuşi ţarul.
p. u. P. - Kal ân. Petra Şinca, *
Despărţământul VIII. Deva al »Asocia- paroch gr.-or. Batiz. Sosirea căpitanului Miron la Metz. Căpi­
ţiunii pentru lit. română şi cultura poporului *
tanul Miron Costin, din cavaleria română a
român», îşi va ţinea adunare sa generală în
Demettiu Radu — episcopul Orăzii-mari. sosit alaltăeri sara la Metz, venind călare din
corn. Batiz, la 10 August st. n. a. c., 8 ore Sub acest titlu „Fti ggetl en Magyar- Bucureşti, după-ce a parcurs 2200 chilometri
a. m. cu următorul o r s z â g “ în numărul de eri publică cu pri­ în mai puţin de 29 zile.

Program: vire la îndeplinirea scaunului episcopesc Un grup de oficeri germani au plecat
gr.-cat. din Oradea-Mare următoarele: spre întimpinarea căpitanului român până
' 1. Deschiderea adunării prin directorul
înainte cu câte-va săptămâni am anun­ la Arslaquenry.
Despărţământului. Delegaţiunea era compusă din locote­
ţat, că episcopul din Lugoj D e m e t r i u R a d u
2. Raportul actuarului despre activitatea nentul general principele Henric XXIX. de
este luat în combinaţie la îndeplinirea scau­
anuală. nului episcopiei gr.-cat. din Oradea-mare. Reuss, comandantul diviziei 34; locotenentul
3. Exmiterea comisiunilor pentru cen- Acum din isvor demn de încredere suntem general de Wedel, comandantul pieţei Metz ;
surarea raportului, conscrierea membrilor noi, generalul de Wroehen, comandantul brigadei
informaţi, că în ministerul de culte s’au făcut
colectarea taxelor şi referadele acelora. 34 de cavalerie; toţi ofiţerii regimentului
toate pregătirile, ca pe Demet r i u Radu
4. Alegerea a doi delegaţi la adunarea 9 de dragoni, ai cărui şef este M. Sa Regele
să-’l denumească în cel mai apropiat timp
generală a > Asociaţiunii». României; precum şi de o deputaţiune a
episcop al Orăzii-mari. La scaunul episco­
5. Discutarea şi deliberarea eventuale­ regimentului 3 de dragoni,
pesc din Lugoj va fi denumit Vasilie Hossu,
lor propuneri. canonicul din Blaj, ^Vestea denumirii lui Delegaţiunea a oferit o coroană de
6. Cetirea disertaţiunilor anunţate. lancier căpitanului Miron Costin, care ’şi-a
Demetriu Radu de episcop al Orăzii-mari,
7. Fixarea locului adunării general e făcut intrarea în Metz în mijlocul unei stră­
a produs şi î nt re Româ ni p r e t u t i n ­
viitoare. lucite cavalcade.
deni mul ţ umi r e. Demetriu Radu este un *
8. închiderea adunării prin director.
bărbat excelent şi patriot bun şi astfel îm­
Onoraţii membri şi toţi binevoitorii păr­ Monumentul lui Raiffeisen. In ziua de
prejurarea că cea mai avută eparchie română 10 Iulie s’a deşvălit în Heddesdorf, lângă
tinitori ai culturei poporului român sunt ru­ va ajunge în mânile sale, apreciind după
gaţi a lua parte la această adunare. Neuwied, statua lui Frederic Wilhelm Raiff­
activitatea sa ca episcop în Lugoj, va mul­ eisen. Statua îl representă pe Raiffeisen
Din şedinţa comitetului Desp. VIII. Deva,
ţumi şi pe Maghiari. în picioare, vorbind cătră popor. Soclul
ţinută la .16 Iulie st. n. 1902. *
poartă pe o parte inscripţia: „Vater Raiftei-
Dr. A. L. Hosszu, D. Ardelean, Exposiţie de cai în Sibiin. Comisiunea sen“. O altă inscripţie citează pe nemţeşte
directorul Dcsp. actuar. comitatului Sibiiu pentru prăsit de cai cuvintele s. scripturi: „Ce aţi făcut unuia
arangiază în 11 Septemvrie st. n. (Joi) expo-
dintre cei mai mici din fraţii mei, mie mi-aţi
siţie de cai în Sibiiu în piaţa vitelor, care
făcut11. O a treia inscripţie zice: „Ajută-ţi
exposiţie va fi împreunată cu distribuire de şi Dumnezeu îţi va ajuta”. — Cetitorii noş­
NOUTĂŢI premii şi diplome de laudă. Premii în bani tri vor fi auzit de sigur de băncile sistem
vor căpăta numai exponenţii agricultori.
Raiffeisen, pentru cari s’a făcut propagandă
*
şi pe la noi. Creatorul lor a fost tocmai acel
Raport economic. D e s p r e s t a r e a Numai 21 de zile. Ministrul de honvezi,
ţ
e c o n o m i c ă a ării p â n ă la 20 Iulie baron Fejervâri, a dat ordin, ca timpul de­ Raiffeisen, căruia i-au ridicat acum statua.
p u b l i c ă mi n i s t r u l de a g r i c u l t u r ă prinderilor de arme din August, în loc de El fusese primar în comuna Heddesdorf
u r m ă t o r u l r a p o r t : 35 zile să dureze numai 21 zile. Aceasta (1852—1865) şi până ia moartea sa, urmată
Mersul timpului a fost schimbăcios. In parte din considerare la năduful verii, parte la 1888,' s’a ocupat cu pjanurile sale pentru
comitatele Ciuc şi Odorheiu a căzut şi brumă. din causă că sodalii meseriaşi şi lucrătorii la organisaţia creditului populaţiei rurale. Ac­
Ploile au fost pentru semănăturile de primăvară economia de câmp dacă sunt ţinuţi la de­ tualmente există în Germania 3850 de to­
bune. Recolta grâului de toamnă se poate prinderi 35 zile, îşi perd postul, pe când vărăşii Raiffeisen, cari au avut. anul trecut
socoti de 7-25 m. m. de jugăr eatastral, timp de 21 de zile (trei septămâni) patronii un reveriment de 540 milioane mărci în bani
şi 38 milioane mărci în marfă. La solemni­
ceea-ce ar face 42.5 milioane itaăji m., lor le reservă. tatea deăvălirei monumentului, discursul festiv
cu aproape 9 mii. m. m. mai mult ca anul *
l’a rostit Wilhelm principe de Wied, un fost
trecut. Săcara de toamnă dă de jugăr 6.73 Loviţi de fulger. Cu datul de 22 1. c.
amic al lui Raiffeisen.
no. m., cu totul 13,5 mii. m. m. cu 2 1ji mii. ni-se scrie din Topârcea următoarele: In
~ * ■ *, .
mai mult ca anul trecut. Orzul de toamnă şi 22 st. n. l.-c. sara, între 9 şi 10 ore s’a is­ Regele şi Regina Serbiei vor face o
de primăvară dă 7 m. m. de jugăr, cu totul cat o furtună mare cu nori grei şi vânt. visită M. S. Regelui Carol la Bucureşti pe
12.44 mii, m. mu, aproape cu 2 mii. mai mult Clopotarii 3 la număr, ca de obiceiu, s’au la începutul lunei Septemvrie. Suveranii
ca anul premergător. La ovăs se pot socoti urcat în turnul bisericei, ca prin sunetul clo­ Sârbiei vor fi găzduiţi la palatul regal.
6.48 m. m. de jugăr, cu totul 11.37 mii. m. potelor să mai potolească mânia cerului. *