Page 7 - Bunul_Econom_1902_30
P. 7
Nr. 30 ' BUNUL ECONOM Pag- 7.
Biserici priÂati. In biserica gr.-or. din Călindarul vechia şi non a septemânei. szăndâkozdk oly megjegyzâssel hivatnak meg,
Lugoj s’au ascuns Marţi după-ameazi nişte hogy az ârintett ingdsâgok az 1881. evi LX.
hoţi, şi noaptea au spart lada bisericei furând t.-cz. 107. âs 108. §-a ârtelmâben kâszpânz-
Dum. 7 după Rusalii, ev. Mat, c. 9, g. 6, v. 7.
banii şi alte obiecte' preţioase. Hoţii s’au fizetes mellett, a legtobbet igâronek, sziiksâg
suit apoi în turn şi de acolo s'au lăsat jos D u m , 21. Cuv. Simeon şi Ioan. 3 August. eseten becsâron aiul is el fognak adatni.
pe funia clopotului. V. L u n i 22. t Mir. Mana Magd. 4. Ştefan. Amennyiben az elârverezendd ingosâ-
Marţi 23. M. Trofim. 5. Dominic.
* : gokat mâsok is le âs felulfoglaltattâk s azokra
Mere. 24. M. Cristina. 6. Se. la faţă.
Exposiţie a ţării în Cernăuţi. In anul kielegitâsi jogot nyertek volna, ezen ârverâs
d o i 25, f Adorm, sf. Anei- 7. Caetan.
1904 se va arangia o exposiţie agricolă şi Vineri 26. S. M. Ermolae. 8. Ţiriacus. az 1881. âvi LX. t.-cz. 120. §. ârtelmâben
industrială a Bucovinei. In privinţa aceasta Săm . 27. f M. Pantelimon. 9. Romanus. ezek javâra is elrendeltetik.
«Deşteptarea* scrie următoarele : Dl dep. T. Kelt Algydgyon, 1902. âvi julius h<5
cav. de Flondor a lansat ideea unei exposiţii 17. napjân.
Prim-eolaborator: Const. P. Barcianu.
agricole şi industriale a ţării pentru anul
Redactor-responsabil: Aurel P. Barcianu. Ruszuly Imre,
1904. Ideea a întâmpinat pretutindeni în
(86) kir. bir. vâgrehajto.
cercurile competente cea mai bună primire,
aproape 20 ani au trecut dela ultima exposiţie
(din anul 1886) şi de atunci până acum ţeara Biblioteca „BqqqI Econom". I Kapranczai Mdtyâs
â făcut atât de mari progrese, încât con
statarea lor prin o exposiţie bine organisatâ Au eşit de sub tipar până acum | In Orăştie (Ornmnl ţeri)
va fi de sigur de cea mai mare valoare.
* broşurele : Stabiliment pentru fabricarea de trăsuri
Revista «Convorbiri Literare* nr. 7 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fena-
are următorul conţinut: St. O. Iosif. — ţele) prepararea fânului şi păşunile. ca re şi recu isite econom ice,
A fost odată (poveste în versuri, cântul III).
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
G. Coşbuc. — Din «Divina comedia*: cântul
XVIII. P. Dulfu. — Ifigenia în Taurida, actul 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
III. (trad. în versuri din Euripide). N. Iorga. natul lor.
— Istoria lui Mihaiu-Viteazul. înaintaşii şi 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
vecinul lui Mihaiu-Vodă: Ştefan Surdul, vegetaţiunii şi recolta cerealelor. H primeşte tot felul de reparaturi ce taie
Alexandru-cel-Rău, Aron, Mihaiu ajunge domn. Ş| în branşa aceasta, precum şi trăsuri
V. Babeş. — Lepra în România. P. V. 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
trirea şi îngrijirea animalelor domestice). H vechi în schimb pentru cele nouă.
Haneş. Corespondenţa din tinereţe a lui Mihail
Kogălniceanu. — G. Bogdan-Duicâ. — Vlaicu- 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor 8 12— P re tu ri m o d erate. (10)
8
Vodă, dramă în 5 acte în versuri, de Ale agricole).
Lacra solid şi darabil pe lângă garanţi.
xandru Davila. — II. Chendi. — Clipe de
7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
răpaus, de Sorcovă. I. Bogdan, N. Iorga. tului. Plugul, Grapay Tăvălugul -şi alte instru
Cronică şi bibliografie. mente de mărunţii pământul].
*
Căldura în Bucureşti e insuportabilă Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen S e află, de venzare
de vre-o câteva zile. După relaţiile institu tru România 50 bani).
tului meteorologic, ziua de Luni a fost până Se pot comanda la administraţia «Bunul o (31) n—
acum cea mai călduroasă din vara aceasta. Econom*, la librăria W. Krafft în Sibiiu şi
In aceea zi s’a ridicat la plus 36 grade la la administraţii «Tribuna Poporului* în Arad.
umbră şi plus 58 jum. grade Ia soare. Marţi Revânzătorilor se dă rabat potrivit. Gassa Wertlieiffliaiiă
a fost aceeaşi temperatură.
Cursul pieţii din Budapesta Sz. 284-1902. veg. mare cu doue usi nr. 8.
ÂRVERESI HIRDETMENY Preţul 250 floreni.
— în 30 Iulie 1902 n. —
per 50 klgr. Alulirt birosâgi vegrehajtd az 1881. evi A se adresa la
Grâu . . . . . . cor. 7-65 până la 7.75 LX. t.-cz. 102. §-a ertelmeben ezennel kdzhirre
Secară nouă . . . » 6'05 > » 6-20 teszi, hogy a szâszvârosi kir. jârâsbirdsâg 1901. Administraţia „Bunul EC0H0IIl“.
Cucuruz . . . . » 4-65 - » » 4-75
Ovăs . . . . . . » 7T0 > « 7-40 evi Sp. 217/3 szâmu vegzese kovetkezteben
Orz . . . . » --*--- > ' > ---•--- Dr. Vlăd Aurel ugyved ăltal kepviselt «Arde Recomand deposi-
Rapiţă . . . . . «10.15 > » 10-35 leana*, pânzint. javâra Csucsân Petru 1. Gligpr tul meu, aproape cel
Slănină . . . . . . » 59-50 » » 60-— es t. ellen 94 kor. s. jâr erejeig 1902. evi mai mare de
Untură . . . . . » 68-— » » 68 50 mâjus ho 2-ân foganatositott kielâgitesi ve- maşini de cnsnt,
grehajtâs utjin lefoglalt âs 620 koronâra
Târgurile din Ungaria, Transilvania şi Bănat. de felurite sisteme,
becsiilt kovetkezo ingdsâgok u. m.: szarvas-
tocmite mai ales pen
Dela 6 Iulie — 13 August n. marhâk, Io, sertâsek âs gazdasâgi âptiletek tru broderia de artă
nyilvânos ârverâsen eladatnak. cu preţuri, foarte mo
6. Ocna. Prejmar. Mely ârverâsnek az algydgyi kir. jârâs- derate, ş i la dorinţă,
pe lângă plătire în
7. Breţcu. Caransebeş. Ceuta. birdsâg 1901. âvi V. 399 szâmu vâgzese foly-
r a te uşoare.
8. Bran. Uioara. tân 94 kor. tdkekoveteles, ennek 1896. âvi M a ş i n i v e c h i
9. Giomo. december ho 13. napjâtdl jâr o [8% kamatai, sep rim escln schimb,
10. Checichemet. Merţîdorf. Re- 1/3°/0 vâlto dij âs eddig osszesen 451 kor. ca plată pentru cele
ghinul-săsesc. Rodna-veche. 28 fill.-ben biroilag mâr megâllapitott ]kâlt- noue. (37) 13—
Sebeşul-săsesc. sâgek erejâig Pojâna kozsegeben vegrehajtâst F. F. Widmann
11. Apoldul-mic. Aţei. Eperieş. szenvedok lakâsân leendd eszkozlesere 1902.
12. Mocrin. evi angaszttis h6 16. napjănak dâlelotti 10 prăvălie de modă, postav, lingherie, pânză
13. Avrig. Haroşerec. orâja hatâriddtil kituzetik âs ahhoz a venni d ife r iţi a rtico li în O răştie (Szaszvăros).
