Page 2 - Bunul_Econom_1902_31

- - - ^ —

P*g. 2 B U N U L ECO N O M Nr. 31
* ■ '■" ">
a hiat hotărîre sâ nu propună spre coroane, cari se împart în cea mai * Pentru stabilirea reformelor să va
întărire Maiestăţii Sale Monarchului mare parte învăţătorilor confesionali, /ţine în curend la Constantinopol o
proiectul de statut organic votat din ca întregire de salar şi cuincuenal conferinţă, Ia care vor lua parte şi
partea congresului autonom al bisericei (gradaţie). Cu tot ajutorul acesta însă ambasadorii Rusiei şi Astro-Ungariei.
catolice şi anume din motivul, că în în numitele şcoale nu se observă nici
statut se dă prea mare cerc de activitate progresul general, la care se poate Revoluţia în Macedonia. Peste
bisericei catolice în ce priveşte con­ aştepta, dar’ nici progresul special cu o sută de Bulgari, cari veniau din
ducerea şi supravegherea şcoalelor ei privire la interesele legitime ale «statului Smirna şi ajte localităţi şi voiau să
confesionale, ear’ prin aceasta se împe- naţional maghiar unitar». In consecinţă între în Macedonia pentru a se alipi
decă unitatea instrucţiunei în şcoalele inspectorii să bage bine de seamă în de trupele revoluţionare ale colonelului
medii.. viitor şi să facă rapoartele necesare, Iancoff au fost arestaţi la Constantinopol
pentru-ea ministrul să poată lila măsuri de poliţia otomană. Vice-preşedintele
Regele Carol In Viena. In faţă cu şcolile, cari nu vor corespunde comitetului revoluţionar. Tonceff, a
călătoria Sa din străinătate M. S. Regele aşteptărilor. declarat prin ziarul „Information“ că o
Carol s’a oprit mai întâiu în Viena, revoluţie s'a pregătit şi va ave loc în
unde în 3 1. c., a conferat timp mai România la conferinţa in- Macedonia. In urma acesteia agenţii
lung cu contele Goluchowski, referitor terparlamentară. Oonferenţa inter­ diplomatici ai Austriei şi Rusiei au făcut
la chestii politice, ce privesc România parlamentară pentru pace va ave loc observaţiuni guvernului bulgar.
şi Balcanul. —- la Viena în zilele de 27, 28, 29 şi ™' n
30 August a. c. Sărbătorirea lui Kitohener.
Visita Regelui Carol la Viena şi
Din Londra se anunţă, că lordmajorul
Ischl -— după-cum afirmă ziarele germane
încoronarea regelui "Angliei. Londrei cuocasia seratei festive arangiată
în cercurile Apolitice din Germania este
încoronarea Regelui Edward e definitiv în onoarea lui Kitchener ’i-a predat
primită foarte simpatic.
fixată pentru ziua de 9 August st. n. acestuia pe lângă o frumoasă vorbire,
Regele Carol se află de present Ziarele din Londra publică un splen­ sabia de onoare donată din partea
în Ischl, unde va rămâne trei zile. did program al încoronării Regelui oraşului Cap. Kitchener s’a declarat
Edward. Ceremonia va dura 2 ore. cu ocasia aceasta că este convins, că
Convenţia de extrădare, legată Se speră, că Regele Edward va pută Englezii nu vor mai fi siliţi să tragă
între România şi Austro-Ungară, a să între pe jos în mănăstirea West- sabia în Africa-sudică.
devenit perfectă şi executorie cu în­ minster. Vor lua parte la sărbarea
cepere dela 13 Iulie v. c. încoronării 24 mii de soldaţi, 1400 Turcia. La Constantinopol con­
oficeri şi 2080 de musicanţi. tinuă să se aresteze toţi acei ce sunt
Un non ordin al d-lui Wlas- bănuiţi că s’ar afla în relaţiuni cu
aics. Ministrul instrucţiunei publice, Chestia macedoneană. Din tinerii Turci. Zilele aceste chiar a fost
dl Wlassics, a dat zilele aceste un nou Viena să anunţă, că guvernul ottoman arestat marele bancher armean Serkis
ordin cătră inspectorii şcolari. Acest a decis a Introduce reformele de lipsă Effendi Tasdrehiao, apoi comerciantul
ordin şe referă la şcoalele comunale şi în Macedonia. In chestia aceasta am­ Ananiadis, fost în serviciul lui Damad-
confesionale, cărora s’â acordat ajutor basadorul turcesc din Viena a avut Paşa. Chiar şi moştenitorul de tron,
de stat. Ministrul spune în ordinul său, mai multe consfătuiri cu contele Go­ Resad e deţinut şi internat în Jildizchiosc.
că budgetul este încărcat cu 2 l/3 mii. luchowski.

F O I T A se vadă tot împregiurul ei, să rânduească ţot, cum le place
femeilor să facă.
PIETRELE DOAMNEI Se înfăşură în manta, îşi spălă hainele la isvor şi ' le în­

de Carmen Sylva. tinse pe crăci şi le uscS. Intr’o despărţire mică adunară crăci să
le aibă uscate ca se poată aprinde focul. Lipsa cea mai mare pe
(Urm are). care o simţeau era lipsa pânei Un ştiulete de potumb cu boabele
Noroc că se găsea mult venat pe înălţimile acele pustii, căci
aurite li-s’ar fi părut la amândoi mai pe jos de cât toate comorile
Ştefăniţâ nu îndrăsnea să se depărteze mult de peşteră. Odată
de pe lume. ”•
se sui pe vîrful cel mai înalt, unde nu puteai ajunge decât nu­
mai tirându-te pe mâni şi umblând de a buşile. D’acolo putea Ca sâ ia niţică pâne şi niţică sare, dar’ mai mult ca se mai
vedea foarte departe. afle câte ceva, Ştefăniţă cobori într’o zi în vale, după-ce îi făcuse
Moldova, Transilvania şi Bucovina se desfăşurau jos, pe când întâiu Doamnei focul şi o rugase cu tot din’adinsul; ca nu cumva
muntele Căliman se înălţa în toată mărimea lui. să caute scăpare în peşteră, de s’ar întâmpla să o ameninţe vre-o
Priveliştea era de o frumseţe şi de o măreţie rară, dar’ primejdie, ci în pădure sau şi mai bine pe stânci.^
omului care pândea nu îi era aminte de aceasta şi clătinind din
— Eu nu me tem, şi aşi vrea mult să mai aflu câte ceva, zise ea.
cap se lăsa earăşi să alunece în jos.
Peste tot, cât puteai cbprinde cu ochiul, era aşa de mare Până să se întoarcă Ştefăniţă, adună fragi şi căpşuni pentru-ca
linişte sub strălucirea razelor soarelui de par’că n’ar fi fost nici credinciosul ei păzitor să găsească ceva răcoritor când se va în­
bătaie, nici grpază. Cât despre fuga primejdioasă al lui Petru toarce din drumul cel primejdios. Deodată auzi un sgomot şi o
Rareş nimeni nu putea spune nimic şi nici stâncile, cari se înălţau mormăială în apropierea ei de tot. Mai întâiu se speria într’atât
încât ’i-se păru că toate alea sclipeau şi se învîrteau dinaintea
în neclintita lor linişte. '
Doamna oftă. ochilor sau că se întorcea locul cu ea; pe urmă vezu desluşit un
Chiar de a doua zi începfi să cureţe prin peşteră, să îm­ urs puternic, unuk dintre aceia cărora le zice »gulerat« adecă cu
podobească păreţii cei umezi, sâ aştearnă muşchi- pe jos. Trebuia guler alb pe blana roşiaticăînchisă.