Page 3 - Bunul_Econom_1902_31

Nr, 31 BUNUL ECONOM t'»s 3.

4. Comisiunea pentru împărţirea pre­ diploma de clasa I. de aur, diploma de clasa
PUBLIC AŢIUNE. miilor îşi va începe activitatea la 8 oare şi II de argint, diploma de clasa III. de bronz.
o va termina la 10 oare cu distribuirea 9. Sunt dară rugaţi toţi acei cultivători
despre distribuirea prem iilor pentru cai de premiilor. de cai, cari doresc a concura pen'ru premiare,
prdsilă, oe va avea loc la Sibiiu Joi în 11 5. Numai acelui proprietar să vor oferi ca să-’şi present ze în, ziua şi locul numit
Septemvrie 1902. premii în bani şi diplome de laudă, care caii lor înzestraţi cu recerinţele mai sus în­
Iocueşte pe tentorul comitatului Sibiiu şi şirate lâcându-să totodată şi observarea aceea,
Cu ajutorul de 400 cor. dat de dl mi­ dovedeşte, că animalele înfăţişate la premiare că în interesul bine precepu#al prăsitului de
nistru de agricultură' nr. 25316, pentru premii le-a crescut el însuşi sau e cel puţin proprietarul cai e de dorit, ca concurenţii să se,înfăţişeze
precum şi cu suma de 230 cor. votată spre lor de 6 luni. în număr cât mai mare.,
scopul acesta de comisiunea pentru prăsilă 6. Premii în bani vor obţine numai Sibiiu, in 9 Maiu 1902.
de cai, din fondul pentru prăsilă de cai ţăranii, ear’ persoane mai avute sau de rang C6misiunea pentru prăsitul cailor a comita­
comisiunea pentru prăsitul cailor a comitatului mai înalt vor căpăta numai diplome de laudă. tului Sibiiu:
Sibiiu în conţelegere cu vice-comitele comi­ In cas, când un agricultor demn de
tatului va arangia Joi în 11 Septemvrie a. c. premiat ar renunţa dela premiu de bani, T H A I jM A N N ,
la 8 oare a. m, în Sibiiu în piaţa vitelor o atunci va obţină o diplomă de laudă. presidentul comisiunei.
premiare pentru prăsilă de cai, distribuind 7. Premii în bani sunt:
premii în bani şi diplome de laudă. I.
,1 . Premii în bani sunt destinate numai Pentru iepe cu mânz bine lăptat: D I V E R S E
a) pentru atari iepe în etate dela 4—9 a) un premiu . . • . . . . de 70 cor.;
ani presentate dimpreună' cu mânzi deplin b) » » . . . . . . . . » 60 » Ceapa iernatică olandeză. Soiurile
lăptaţi, cari sunt bine nutrite, sănătoase, pu­ c) » » . . . . . . . . » 50 » iernatice îndatinate odrăslesc primăvara de
ternice şi au recerinţele pentru o iapă bună d) ■» » . . . . . . . . » 40 » timpuriu şi produc număroase cotoare, însă
de prăsilă; mai departe nu şi căpăţini de ţinut peste iarnă. Cu totul
e) » » . . . . . . . . » 3 0 »
b) pentru astfel de mânze în etate de f) două premii. . . . de câte 20 » altcum este soiul iernatic olandez, care
3 ani, cari promit o deosebită facultate pentru produce căpăţini mari şi bune de iernat.
II.
prăsilă; în fine Pentru mânze de 3 ani: Ceapa iernatică olandeză trebue sămânată
c) pentru alţi mânzi şi mânze mai tineri, prin August—Septemvrie în vre-un unghîu al
dar’ în toată privinţa excelenţi, cari nu sunt a) un premiu . . . . . . de 50 cor.; grădinei. Răsadul rabdă Ia ger. Primăvara
amintiţi sub p. a) şi b). b) » . . . . . . . . » 40 » se strămută într’un pământ, care a fost săpat
e) » » ..................... .... » . 30 »
2. Iepele precum şi mânzii, ce vor d) trei premii . . . . . de câte 20 » cu hârleţul şi greblat bine. Ceapa olandeză
concura, sunt de a să presenta pe ziua numită III. e gustoasă şi să recomandă mai ales pentru
în timpul dela 6-—^j38 oare pe locul numit ţinuturile cu o climă aspră, unde celelalte
Pentru mânzi nejugfiniţi şi
şi a să aşeza în rând după comune. soiuri nu se coc deplin,
mânze de calitate eminentă sub 3 ani:
Presentarea şi aşezarea trebue să se
termine până la 1]%8 oare a. m. Taxa pentru a) un premiu . . . . . . ‘ de 40 cor. _ Fumul de tutun împotriva in­
loc nu să solveşte. b) > » p. un mânz de 2 ani » 30 » 3 sectelor. Florile, cari sunt năpădite de
Transportarea vitelor la locul destinat c) > » » 0 mânză de 2 ani » 30 > insecte [păduchi], trebue închise bine sub un
şi de acolo acasă să întâmplă pe spesele şi d) - » » » un mânz de 1 an » 20 > cort de pânză groasă. Sub cort se pune un
risicul proprietarului. - ■) e) » » » 0 mânză de 1 an » 20 > vas cu cărbuni aprinşi peste care se aruncă
3. Despre fiecare mânz sau iapă tre­ f) » > ............................... » 20 » tutun verde, şi pe urmă se astupă bine cortul
bue să se arete ţidula de vite, precum şi 8. Diplome de laudă se distribuesc In câteva minute păduchii sunt asfixiaţi. -—
atestatul comunal, prin care se dovedeşte, că cultivătorilor aparţinători la ori-care clasă în Deci tutunul verde poate face mari servicii
persoana are de 6 luni mânzul înfăţoşat, proporţiune cu calitatea calului şi după buna. florarilor.
preşum şi ţîdula de mânzit. | chibsuinţă a comisiunei premietoare anume

Căuta şi el ca şi dânsa căpşuni, cari sunt una din mâncările Vremea trecea, razele soarelui o isbiră drept îh creştet şi ea
cele mai plăcute ale urşilor, şi se apropia de ea fără să fi băgat-o tot îngenunchiată sta, nemai putând de sete, răzimată în mâni şi
încă de seamă. cu privirea ţintă în jos. Căci acum îi era frică că s’o întoarce
Cu toată frica grozavă se încercă, Doamnă tot nu uită po- Ştefăniţâ şi n’o putea să-’i dea de veste că ursul era în peşteră.
vaţa «omului ei de credinţă şi se furişă cât putu mai fără sgomot' în­ Dacă nu s’ar mai întoarce? Prea zăbovea mult. Atunci desnădejdea
ainte, şi pe urmă începu să urce. Cârceii murelor şi ţăpşunelor era p’acl sâ-’i învingă inima şi era aproape să se prăbuşească de
’i-se acăţau de haine,şi o ţineau în loc ca şi cu nişte lanţuri. pe stâncă, de frică.
Trebuia să lupte la fiecare paş, şi auzea mereu jos cum călca Dar’ gândul că trebuia să înştiinţeze pe tovarăşul ei şi se-”,
ursul tufişurile cu labele lui cele late şi cum (îndruga liniştitu-’i scape din primejie, o ţinu.
mormăit pe care ţiganii când îl aud zic: »că ceteşte că e fecior Un vultur se rotocolea în linişte împregiurul stâncei la pi­
de popă*. cioarele ei. Alt nimic nu se mişca. In sfîrşit soarele începu să
In sfirşit scapă de ierburi, şi fără să se uite îndărăt, începu apuie; umbrele copacilor se lungiră. Dacă o înopta până s’o în­
să urce în sus pe pietrile cele netede, cari ardeau de căldură. toarce Ştefăniţâ !...
Pulsul îi bâtea arointeri de tare. Inima îi svîcnea de să sară Dar’ auzi o mişcare în pădure, şi numai decât se ivi şi el
din loc; picioarele mai îi înţepeniseră. Dar’ frica îţi dă o putere ţinând de frunze într’o mână o grămadă de ştiuleţi de porumb.
si o stăruinţă grozavă. Nu se odichni până-ce nu ajunse pe o Elena îi făcu semn cu basmaua* dar’ el nu se uită îh sus.
stâncă aproape perpendiculară, pe care căzu în genunchi, D’acolo II strigă pe nume cât pută mai tare.... el păşea liniştit înainte spre
putea să urmărească mişcările ursului. Intâiu şi înfâiu el cerceta peşteră. Vocea se duce departe de jos în sus, dar’ de sus în jos
peştera, scoase carnea afară, mlncă pernele şi scotoci toate alea nu. II văzu ajungând dinaintea peşterei, pe urmă făcând un paş
un ceas întreg, apoi întră ear’ în peşteră şi se culcă pe patul ei. înapoi. Peste o clipă asvîrli departe ştiuleţii de porumb şi îşi trase
Cât nu mulţumi ea în sufletul ei prevăzătorului Ştefăniţâ, paloşul. Doamna nu mai vedea înaintea Ochilor de groază. Ursul
fără de a cărui povaţă s’ar fi pomenit singură faţă în faţă cu fiara eşi afară; Ştefăniţâ îl aştepta cu hotărîre. (Va urma.)
îngrozitoare 1