Page 4 - Bunul_Econom_1902_31
P. 4
Pag. 4 BUNUL ECONOM '..Nr,. 31
Fânul pe care timpul umfid nu ne cură generală vom da vacei câfva timp
lasă ca să-’l uscăm în de-ajuns, se poate mâncare puţină şi uşoară, * beuturi ră
ţinea timp mai îndelungat, ba putem face Cafeaua — barometru. Un englez coritoare, săruri purgative cu salitră şi
din el nutreţul cel mai bun, dacă'’! vom afirmă că din o ceaşcă de cafeauă neagră sare amară.
săra. Aceasta se face în chipul următor ; se poate şti ce timp vom ave. Această descope
Când se pune astfel de ten în pod sau claie, rire englezul a dat-o publicităţii numai după-
tot la o jumetate metru înălţime, se preseără ce prin îndelungate experimente s’a convins Boala, durerea de gură
o mână, două |jje sare măruntă. Avem încă despre exactitatea ei. Anume: dacă zăharul şi picioare la vite mari cornute,
se fim cu băgare de seamă, ca în păturile pus în cafeauă, în cursul disolvări, sale face
fânului să nu rămână locuri goale, deoare-ce spumă şi această spumă se adună la mijloc, la porci şi oi.
numai fânul bine călcat stă în chipul acesta putem să contăm la timp senin şi durabil;
Sarea impedecâ mucezirea, înmoaie şi face dacă însă spuma se întinde jur-împregiur la
gustos fânul plouat. la marginile ceştii, înseamnă că va urma ploaie Boala aceasta a ajuns să fie foarte
âbundantă; când spuma hesitează între mij cunoscută deaproape toţi aceia ce au
Purecii de pe legumi se prăpădesc, loc şi margini, — înseamnă timp schimbăcios, vite cornute. Este adevărat, că vitele
dacă vom uda legiunile cu apă în care arp ear’ când fără a se desface tinde spre un nu mor de boala aceasta, decât poate
pus puţin* var stîns. Varul în loc se impedece, singur punct al marginei ceştii, — e sigur că 1 la 1000, şi mai ales vara, dar’ aduce
încă ajutorează creşterea plantelor. Va urma ploaie moderată. — Cei cari cer
pagube destul de mari proprietarului
cetează cafenelele pot să facă probă.
şi bieţilor ţărani. In adevăr, ce pagubă
Semenţe pentru năpăstuiţii din Mara mai mare poate fi, decât, când proprie
mureş. Ministrul a hotărît, ca cei-ce au Mulsul cu sânge. tarul sau ţăranul, vrea să înceapă ara
rămas fără bucate din causa vărsărilor de
(Ca răspuns abonentului nr. 794.) tul, căratul; etc., şi de-odată se pome
apă să capete grăunţe de sămânţă pentru
neşte, că boii nu mănâncă deloc şi
sămânăturile de toamnă şi pentru cele de Laptele amestecat cu sânge provine
primăvara. sau din ruperea păreţilor celor subţiri şchioapătă rău. Care sunt mai norocoşi,
ale vaselor, cari poartă sângele prin stau fără să poată munci 10-—12 zile,
uger sau din causa excreţiunei (asudarea) şi în acest timp vitele se înzdrevenesc;
A dvo catul poporului. lor! Amândouă sunt provocate sau cel alţii însă aşteaptă chiar 2 luni şi atunci
puţin favorisate de iritaţiuni (sgândărituri) încă vai de vite, sunt slabe, şi n’au pu
şi congestiuni adecă îngrămădiri de
tere deloc.
sânge în uger şi ţîţe.
De câştig comun se poate privi acela, Eată dar’ că deşi vitele nu mor
ce ambii soţi de căsătorie au câştigat pe Căuşele pot li diferite şi anume: dar’ boala asta causează pagube destul
timpul cât a fost împreună; 'dar’ din acesta mulgere brutală, sugere aprigă, (repede) de mari.
trebue să se substragă afară preţul averii a viţelului, congestiuni de sânge la uger
moştenite, ceea-ce a depus unul ori altul soţ In timpul căldurilor vitei, se mai ivesc Semnele boalei sunt lesne de cu
de căsătorie pentru a câştiga avere comună. apoi scurt după fătat cu deosebire la noscut: vita care e să se îmbolnăvească
Spre exemplu: la moartea bărbatului rămâne mulgători buni şi în fitie când casa devine mai tristă, stă sgrebulită; dacă
o avere de 800 cor. dar’ bărbatul a moştenit întârzie a să ivi. Tot cause ale acestei e vacă atunci incepe a da lapte mai
dela părinţi 200 cor., femeia asemenea 200 boale poate fi trecerea repede la un puţin şi mai apos, nu mai mănâncă, are
cor., ambii ’i-au depus în comun, aceste 400 nutrement gras, care produce mult lapte
cor. fiind avere moştenită se substrage din cu deosebire păşuni îmbelşugate de gura caldă şi din când în când scutură
câştigul comr.n de 800 cor.; deci femeia trifoişte sau lucernişte, câte-odată mai piciorul sau picioarele, care au să se
capătă în lipsa de testament 600 cor. din poate fi causa păşunele de pădure, cari îmbolnăvească. Starea asta însă nu du
care se socotesc 200 cor. averea ei moştenită produc multe ierburi aromatice (cu rează decât o zi sau două, căci pe urmă
dela părinţi, ear’ cele 400 coroane sunt câştigul mirosuri şi gusturi grele). în gură adecă pe buze, gingii, limbă,
comun, în fine cele 200 por. le capătă rudeniile Boala se cunoaşte pe aceea, că de une-ori chiar şi în nas, se ivesc nişte
bărbatului. Aceasta numai la cas dacă după regulă deja la începutul mulsului obser
beşici, cât alunele şi mai mari chiar,
bărbat nu rămân copii ori nepoţi. Aceasta văm, că laptele se roşeşte sau să
beşică de o coloare gălbue, care ples
împregiurare se referesce şi la câştigul comun iveşte în el dungi roşii, sau observăm
nemişcător, aflându-se acela scris chiar şi abia la terminarea mulsului că pe fundul nesc şi atunci din gura vitei curg un fel
numai pe numele unuia dintre soţii de căsă vasului s’a aşezat părticele de sânge, de bale lipicioase, ear’ în locul beşice-
torie. Câştigul comun, în lipsa de rudenii cari la fiert se colorează brun. Mai lor rămâne nişte răni roşiatice acoperite
de primul grad, compete soţului de căsătorie des observăm aceasta la vacile cari une-ori cu o materie cam gălbue. Odată
rămas în vieaţă. (Confer, jud. de ţeară §. 13). alăptează şi a căror viţei schimbă mereu
ce beşicele au plesnit, vitele numai au
ţîţele. Când viţelul la/Supt scutură mereu căldură şi devin ceva mai vesele ba
La compunerea inventarului (în din cap şi gura îi este plină de sânge
causă de lâsământ) toţi moştenitorii pot fi trebue să cercetăm dacă sângele acesta chiar încep a mânca iarbă sau tărâţe
de faţă şi îti interesul lor este, că toată averea nu cumva provine din vre-o rană în muiate cu apă şi puţină sare. Cam în
ce a fost proprietatea testatorului la moarte gura viţelului şi nici-decum din vre-o acelaşi timp cu eşirea beşicelor în gură,
să se înscrie în inventar precum şi avârea boală â ugerului. une-ori după o zi sau două, încep a se
aceea sau unele lucruri ce sunt ale dânsului) Tratamentul (căutarea). De regulă ivi asemenea beşici şi între unghii sus
dar’ se află la alţii. Asemenea este a să mulgerea cu sânge trece dela sine după la cunună; atunci durerile sunt foarte
spune în interesul lor toată datoria ce a 4— 8 zile. In tot caşul vom căuta a
rămas după răposat precum şi spesele de în înlătura şi căuşele care a provocat mari şi vitele nu se mai pot scula, mai
mormântare. (Art. de lege XVI. §. .39, 43 ales j|acă s’au îmbolnăvit la mai multe
această boală, vom îngriji de un muls
din anul 1894). domol şi îngrijite spălături a ugerului picioare; dacă însă e numai la un pi
şi ţîţelor — cu apă rece sau apă cior sau două, atunci silind boul să se
amestecată cu oţet ; apă de plumb etc., ca scoale şi punăndu-’l în mişcare, se vede»
