Page 5 - Bunul_Econom_1902_31

Nn 31 BU NU L ECONOM ________ ________ _____________Pag- 5.

că abea merge şi calcă ca pe ghimpi, Boul bolnav, pentru-că nu poate mânca, scoate din grajd împreună cu băligarul
îndată însă, ce sparg beşicele dintre să i’se dea târîţe sau mălaiu, muiate cu să se ardă la câmp sau în bătătură.
unghii, boii deşi şchioapătă, însă nu mai apă căldicicâ şi puţină sare, făcendu-se Odată vita vindecată, să o păzească
au dureri aşa mari, ear’ între unghii un fel de zamă; să se spele în gură de celelalte vite bolnave, căci de boala
remâne o rană mică din care curge un cu un burete, cârpă sau pămătul muiat asta se poate îmbolnăvi iar, şi aşa mai
fel de materie. Această rană, dacă s’ar în apă amestecată cu puţin oţăt şi sare încolo de 2-^-3 ori într’un an, nu «a
îngriji bine, boul s’ar vindeca repede; [5 linguri de oţet şi 1 lingură de sare la Vărsatul omului când- odată zăcut
de regulă însă, nu se îngrijeşte de loc, lâ 1 litru de apă]; aceasta însă numai ţine mai multă vreme. Afară de
ţeranul sau nu ştie, sau şi cât ştie, > însă câte-va zile la începutul boalei cât astea, să Se spoiascâ (văruiască) grajdul,
nu îngrijeşte vita şi aşteaptă, ca D-zeu gura boului e caldă şi îi curge bale să se opărească esla cu leşie ferbinte
să i-o vindece. groase; mai în urmă însă, când are şi numai în urmă să se bage în coşar
Deci, rana dintre unghii în loc să răni in gură, să spele cu fiertură d e , vita însănătoşată sau alte vite, căci iar
se vindece repede, ţine septemâni în­ scumpie, cu accid boric 4 la sută (ce se se îmbolnăvesc.
tregi, materia (puroiul) surpă unghia, face la apotecă) şi cu puţină miere sau
care de multe-ori cade şi vita e perdută. peatră acră făcută cu apă, calaican
Asta se întâmplă mai ales pe vre- făcut cu apă, etc. Ştiri economice.
mile noroioase, ploioase, sau când vitele Cea mai bună doctorie însă, care
sunt ţinute în grajduri sau ocoale unde Exposiţie în Cernăuţi, Dl dep.
lucrează repede şi sigur este: piatra vâ­
băligarul şi pişălăul e în belşug; în tim­ nătă. O bucăţică cât o alună mare T. cav. de Flondor a lansat ideea unei
pul verei deasemenea din causa pra­ exposiţii agricole şi industriale a ţărei
(10* grame) să se piseze şi în urmă să
fului se face puroiu, care surpă unghia, se puie într’o sticlă cu apă ca de 1 pentru anul 1904. Ideea zice «Deş­
Mai este încă un reu poate mai mare teptarea® a întimpinat pretutindeni în
litru şi cu apa asta să se spele in gură.
în timpul verei, muştele, din causa că­ cercurile competente cea mai bună
Pentru picioare, se poate între­
rora vitele fac vermi la picioare. primire. Aproape 20 ani âu trecut dela
buinţa toate medicamentele de mai sus
Beşicele despre care am spus mai ultima exposiţie (1886) şi de atunci
cu deosebire că peatra vânătă şi cele­
sus, se fac une-ori şi pe la ţîţele vaci­ până acum ţara a făcut atât de mari
lalte se vor pune îndoit de mult; e de
lor, şi atunci laptele pe lângă, că e mai progrese, încât constatarea lor prin o
cel mai mare folos ca mai nainte de
puţin, dar’ e periculos de a se mânca exposiţie bine organisată va fi de sigur
spălătura cu doctorie, să se spele bine
nefiert şi mai ales de copii, — căci de cea mai mare valoare.
rănile dintre unghii cu apă curată şi
boala se ia şi la om — care une-ori
în urmă să se ea un fitil de căiţi, de
pot chiar să moară din astă causă. Congresul agricultorilor. In cursul
lână curată, de iute etc., fitil gros ca
Boala asta se mai ia şi la oi, porci, lunei Septemvrie agricultorii din Germa­
degetul; acel fitil după-ce se va muia
cai şi la paseri. La oi şi porci se iveşte nia, Austria şi Ungaria vor ţine adunarea
în una din doctoriile de mai sus, să se
mai mult la picioare (la porci şi în gât); lor generală ambulantă în Timişoara,
pună între unghii. Când nu se are
la cal numai la gură. Dintre toate unde se fac mari pregătiri pentru o
la îndemână medicamentele de mai sus,
animalele, nici unele nu mor de boala exposiţie de stupi, fagur, miere şi scule.
se mai poate întrebuinţa cu folos: aci­
asta, căci toate se vindecă chiar iără
dul fenic, creoli na 4— 5 la sută; fier­
nici un medicament; paserile şi viţeii Seceta în Australia. Din ra­
tură de nuc, de soc, de pelin, etc.,
sugetori mici şi cam slăbănogi, mor poartele oficiale resultâ că în Neusud-
păcură chiar, pentru picioare şi cu atât
mai toţi. walles au perit din causa secetei
mai mult în timpul verei pentru a în­
Cum se ne păzim şi cum se vin­ 20.000. 000 de pi, în. Queensland
depărta muştele.
decăm boala? Când cine-va care are 12,750.000; în Australia-de-Sud 2 mii.
vite, aude că prin vecini, zac vitele de Vermii dintre unghii, se omor lesne 750.000, în Victoria 2,000.000; în total
gură, să-’şi păzească vitele ca se nu fie dacă se pune de 2 ori pe zi peste ei, 37,500.000 de oi; ear’ boi şi vaci
în atingere eu cele bolnave, fie la adă­ fitiluri muiate în terpentin şi în urmă 3.000. 000. Mulţi cultivători nici nu
pat, fie la păşune etc. şi nici se pri­ să sa puie celelalte medicămente. Oile pot resbi până la fermele lor, astfel că
mească se între în curte, oameni cari şi porcii să se ţină 3—4 minute cu nu ştiu nimic, dacă turmele şi cirezile
au vite bolnave, căci boala e foarte picioarele într’un lighian, (lavor) sau lor de vite mai există sau au perit.
molipsitoare. E de ajuns ca un bou albie cu doctorii şi de 2 ori pe zi.
sânetos se bea, se pască iarbă, Să mă­ Când şi ţîţele vacelor vor fi umflate, Fond pentru zestre. Prima re­
nânce ori'-ce după unul bolnav, sau cu răni etc., atunci să se cumpere dela uniune pentru înzestrarea fetelor din
măcar se între în grajd un om care farmacie: alifie de camfor, de muguri Transilvania are un capital astăzi de
are vite bolnave, pentru-ca boul sănătos de plop etc., cu care să se ungă pe 7.975.119 coroane 92 fileri.
să devie bolnav. O dată boul îmbol­ ţîţe de 2 ori pe zi. Dacă însă ţîţelele In cursul lunei Iunie 1902 s’au
năvit să fie deosebit de toţi cealalţi se umflă rău de tot, atunci să se cheme plătit zestre de 46.789 coroane 58
boi; să i-se dea mâncare deosebit, apă Veterinarul ca să scrie alte medicamente fileri, la plată cu 1 Ian. s’au înscris 5.906
dintr’o găleată anume şi să se spună şi la nevoie să facă şi operaţie. membri noi şi suma plătită a fost de
la Primărie. Deşi boala se vindecă dela Afară de cele spuse până aci, să 808.371 coroane, 75 fileri.
sine, dar’ dacă se tratează cu medi­ se facă mereu curăţenie în grajd pri-
camente, doftorii se vindecă mai repede. menindu-se aşternutul, ear acel ce se