Page 6 - Bunul_Econom_1902_31
P. 6
Pag. 6 ____ ■' BUNUL ECONOM Nr. 31
Din Iîia-murSşaaă se scrie: »De mult sunt aşa de cinstiţi, încât n’au lipsă de astfel
am simţit noi Românii din Ilia şi giur lipsa de păzitori, nici de localuri pentru făcători
unui comerciant român în Ilia, dar’ până de rele. Istoria Islandei povesteşte numai de
acum de câteva zile, n’am avut plăcutul prilej două furturi în decurs de o miie de ani.
,T7n accident al ministrului Aurelian. de a pute cumpăra pe groşiţa câştigată cu Intr’un rând a furat un om sărac 3 oi. El
Ieri, în 3 August dimineaţa ministrul român multă sudoare, cele necesare pentru casă le-a luat, fiind-că familia lui era peritoare
Aurelian, care se află la băile Călirnăneşti, dela un om de legea noastră, ci numai dela de foame. De aceea ’l-au iertat, socotindu-’i
eşind cu tamilia sa la plimbare spre Câciulata, străin, câre în loc de stimă pentru că-’i destulă pedeapsă ruşinea de a fi numit hoţ.
trăsura lui s’a răsturnat şi ministrul ’şi*a susţinem din belşug cu familiile lor, primim Un alt furt a săvîrşit un om cu stare, care
fracturat braţul şi umărul stâng. Familia a persiflări faţă de tot ce e românesc. In a furat 17 oi. Pe acesta l’au sîlit să restitue
scăpat cu spaima. această stare a lucrului, ori ce om cu simţe- paguba, să-'şi vândă toată averea şi să emigreze
* minte româneşti va primi cu bucurie vestea, din Islanda, altminteri l’au ameninţat, că-’I
Candidaţi de notari. La cursul admi că tinărul Nicolae Foltuţiu, a deschis un mare spânzură.
nistrativ din Murăş-Oşorheiu au examenul de deposit de spiţerie coloniale în casa lui Stoka Causa, că oamenii sunt aşa de cinstiţi,
stat pentru cualificare de notari următorii Gabor din Ilia, şi îşi va ţine de plăcută e religiositaţea lor cea mare şi impregiurarea,
tinări români : Cristian Iuliu, cu distincţiei datorinţă a-’l spriginî. Preoţi şi învăţători din că pe un mişel, fie cât de cu stare, nu-’l
Bendorfean Ioan, Bitea Emil, Bursan Candid, giur vor îndeplini o frumoasă datorinţă naţio socoteşte nime vrednic de-a sta de vorbă
Comes Victor, Comşa Virgil, Dorea Octavian, nală îndemnând şi poporul, ca să cerceteze cu el.
Gabor Iosif Popoviciu Ştefan, Vlasa Augustin, prăvălia acestui român».
cu unanimitatea voturilor comisiunii exa *
minatoare; Bâtuca Ioan, Goia Simion, Cununia ficei lui Delarey. Din oraşul
Măcelariu Victor şi Susurean Ştefan cu Cap soseşte ştirea, că în 30 Iulie s’a serbat G l u m e .
maioritate de voturi, ear’ unul a fost în acolo cununia fetei lui Delarey cu Percirca,
drumat să facă examen de emendare la termin fost comandant bur. Ca naşi au , asistat la Un june se adresa în următorul chip
de trei luni. actul cununiei generalul Ludovic Botha şi cătră fiitorul său socru : «Obiceiurile moderne
gener. Dewet. In biserică s’au făcut generalilor
mă constrîng să vă pun întrebarea: câtă
Telefon între Bucureşti şi Budapesta. buri ovaţiuni atât de furtunoase, încât preotul zestre va primi fiica D-tale în caşul dacă ne
Ziarele din Bucureşti anunţă, că direcţiunea cununător Heytler a trebuit să facă publicul vom căsători?»
poştelor ungare a început tratative cu di atent, că dacă nu înceată cu aclamările de
Fntorul socru răspunse: «Da, însă
recţiunea poştelor române, pentru încheierea ţTrăească» este silit se întrerupă ceremonialul. obiceiurile moderne mă sîlesc să te întreb,
unei convenţiunî în scopul de a se construi Publicul s’a liniştit în urmă şi actul cununiei cât de mari sunt datoriile D-tale, cari ai de
o linie telefonică între Budapesta—Braşov—- s’a încheiat.
* gând să le plăteşti Cu paralele mele?»
Bucureşti. *
* 0 pensionare sensaţionalâ. Mare sensaţiune
Un neguţător întreabă pe un ovreu.
Deputat ÎU Cristian. O alegere pentru a produs în întreaga Germanie pensionarea »Permite-’mi se-’ţi pun o chestiune. Nu erai
scaunul de deputat din Cristian, devenit directorului de finance din Posen, Lohning D-ta care cu vre-o câteva septămâni mai
vacant, în urma morţii lui Schwicker. Românii* pe care guvernul ’l-ar fi aflat nedemn pentru înainte venise-şi se cerşeşti?
deşi au maioritate absolută în acest cerc, au postul său, fiind-că s’a logodit cu fiica unui «Da aşa este» zise ovreul.
rămas credincioşi politicei de până acum şi fost sergent cu numele Cocius. De vre-o
nu s’au presentat la urnă. In urma aceasta câteva zile acest cas este ventilat în întreaga »Şi cum se poate, că astăzi eşti în
candidatul partidului poporal săsesc, Dr presă germană, care provoacă guvernul ca stare să-’ţi cumperi efecte de valoare cu
Wilhelm Gresskowitz lu ales cu aclamaţiune. să se declare în această chestie. Se vorbeşte 2000 fl«.
’
\
* eu positivitate, că chestia aceasta va forma «Aceasta se explică astfel», zise ovreul,
0 mamă criminală. Soţia unui ţăran în parlament obiect de interpelaţie. Aceasta »noi ovreii mai întâiu cerşim, şi după aceea
din Ullersdorf a împuşcat cu revolverul pe cu atât mai vîrtos, fiind-că în decursul disquţii ne facem neguţători, pe când voi, întâiu vă
cei doi copii ai ei, în vîrstă de 9 şi de 1 an. chestiunei polone în parlament contele Btilow faceţi n e g u ţ ă t o r i şi pe urmă cerşiţi».
Pe când voia să împuşte pe fiica ei cea mai a eftunţat, că germanismul nu ste poate în
mare Wilhelminaj şi apoi să şe sinucidă, fiu tări în Posen numai din causa spiritului de
împedecată de vecini. Motivul acestei fapte castă. CALENDARUL ECONOMIC.
- *
desperate a tost miseria. Nenorocita mamă Ce se facem în August 9
a lost trimisă la casa de alienaţi din Stern- Falsificatori de bani. In Folea [comitatul
berg, pentru-ca să ’i-se examineze starea Timiş] gendarmeria a aflat la economul Fried- Urmează cu oculatul. Sapă în jurul po
mentală.- rich 68 bancnote de câte 29 coroane, falsei milor mai tineri. Samănă salată ernatică.
* Mai mulţi locuitori şvabi din numita comună, Adună sămânţele de legumi coapte acuma,
bănuiţi a fi complici la falsificare, au fost le curăţeşte şi acaţă în cuiu, punendu-le în
Din negrijâ... La proprietarul F. Ki-
arestaţi. săculeţe. Seceră ovesul, ce-’l mai ai. Samănă
roner din Rezsokegye [lângă Tisa] septămâna *
trecută erau angajaţi mai mulţi lucrători la Chclera. Se raportează din Cairo, că rapiţa. Dacă vezi albinele, că prea mult şed
maşina de îmblătit. Unul dintre aceştia, cu Duminecă au murit de choleră 38 de înşi şi pe-afarâ, e semn, că n’au ce se lucre. Ridică
numele Paul Schampier, din negrije a căzut s’au constatat 35 caşuri de îmbolnăviri noue. coşniţele, punând sub ele nişte bucăţi de
între colţii maşinei, cari ’i-au retezat pe din- Ear’ din Petersburg se raportează, că în scânduri potrivite. Stupii fără matcă să îm
sus de genunchi ambe picioarele. Nenorocitul Carbin dela 15 până la 23 Iulie s’au bolnăvit preună cu alţii mai slabi. Urmează cu plivitul
a murit după chinuri de câteva ceasuri. de choleră 143 ruşi şi 340 chinezi, murind viei. Useă poame şi fasole pentru earnă. Al-
* toii oculaţi, văzând, că nu s’au prins, trebue
106 ruşi şi 276 chinezi. Acum epidemia e din nou oculaţi. Propteşte pomii prea încăr
Emigrarea Jidanilor din România. Din în decreştere.
Pesta se anunţă, că în 20 Iul. au sosit la * caţi şi răreşte poamele prea dese, ca să se
poată coace. Ară pentru toamnă şi pe la ca
gara de Ost de acolo 70 de Jidani din 0 ţeară fără închisori. Ţeara aceasta
România cu scopul de a merge la Qtnada. fericită e Islanda, unde mai totdeauna e iarnă pătul lunei poţi şi sămăna. Adună simburi
de toate poamele.
încă în noaptea următoare au plecat din şi numai mulţumită căldurei vulcanice are şi
Pesta mai departe. ea noroc de iarbă verde pe timp mai scurt.
*
Acolo nu sunt nici poliţişti, pentru-că oamenii
