Page 1 - Bunul_Econom_1902_32

Anul III. Orăştie, 16 August n. 1902. N r. 32.

REYSTA PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU

ORGAN AL: „Reuniunii Economice din Orâştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul Sibiiului“.

A B O N A M E N T E : J| A P A R E: II I N S E R Ţ I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) || Ij se socotesc după tarifă, cu preţuri mo de r a t e
Pentru Ro mâ n i a 15 franci pe an. ! în fiecare Duminecă. Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.

care ear’ se face şi s’ar putea face ori­ apoi se trage în butoaie, unde tot mai
YIN DE POAME (CIDRU). cât în pămentul nostru. fierbe încă încet.
O altă beutură sănătoasă, însă mult Vinul acesta fiind mult mai slab
mai puţin hrănitoare de cât berea, este decât cel de struguri, nu ţine peste
Viile ţării noastre, cari altădată
vinul de fructe mere, pere, coacăze, (stru­ iarnă ci se oţeteşte, — ba chiar să
produceau vinuri bune şi în cantităţi
gurei) smeură etc. numit cidru în alte ţări, face şi oţet din el, care e foarte bun
considerabile, astăzi în mare parte au
în care se cunoaşte si se bea de şi gustos.
aspectul trist şi de necunoscut, din > >
multă vreme si în mare cantitate; El se poate bea însă în cursul
pricina filoxerei care le-a prăpădit cu
astfel este Francia unde să produce toamnei, şi dacă voim să avem vin de
desevîrşire. Nădejdea, că într’un viitor
anual 8— 10 milioane hectolitri, Englitera( poame peste tot anul, atunci trebue
apropiat să fie ear’ belşug de vin ca
Germania şi altele. să adăogăm mustului, înainte de ferbere,
altădată, cu măsurile destul de slabe
Vinul de mere şi de pere bună­ cel puţin câte 10— 15 chilograme de
de reconstituire ce se iau, nu este prea
oară bine fabricat este tot aşa de bun zăhar topit în apă la 10 vedre de
mare.
şi sănătos ca şi un vin mai slab. must. Cu chipul acesta vom dobândi
Astfel fiind, trebue să ne gândim
şi noi la alte mijloace de a înlocui Drept aceea noi îndemnăm pe toţi un vin bun de masă, destul de spirtos
într’u câtva această beutură înveselitoare aceia cari au poame să nu le lase să şi care se poate păstra multă vreme,
şi dătătoare de putere, vinul. se strice căzute pe jos, sau să le vendă dacă va fi îngrijit Ia fel cum să în­
Sunt multe beuturi spirtoase pe pe nimic, ci să le adune şi să le pre­ grijeşte şi cel de struguri.
cari le beau sătenii noştri în locul facă în vin. Vinul acesta trebue ferit mai cu
vinului, dar’ ele nu sunt de loc sănătoase Prefacerea poamelor în vin este seamă de aier, care-’l strică, îl oteteste.
Toate se reduc la rachiu, adecă spirt foarte lesnicioasă, tot aşa de lesnicioasă
amestecat cu apă şi dres cu fel de fel ca şi a strugurilor. Merele şi perele
ori de care ar fi ele, chiar şi din acele
de mirodenii şi totdeauna otrăvit cu
pădureţe, însă bine coapte şi nestricate,
vr’un amestec jidovesc, care să facă
se aduc acasă, se ţin câtva timp ca să
se-’l usture pe român pe piept. Ase­
se mai răscoacă şi apoi se sdrobesc
menea beuturi nu numai că-’ţi strică Nu-’i popor pe lume care să aibă
într’o maşină ca cea de mână cu care
sănătatea ţrupului, dar’ şi mintea, mai afară de sărbătorile bisericeşti atâta
se bate cucuruzul, însă cu sulurile de
cu seamă când se bea fără socoteală, sodom de alte sărbători şi de «zile cu
lemn, s’au într’o putină cu fundul sănătos
ceea-ce se întemplâ românului din când primejdie» ca ţăranul nostru. Mai bine
cu un lemn mai lat la cap.
în când, ba la un botez, ba la o nuntă, de jumătate de an îl trece el cu
ba la o pomană; apoi aldămaşele când Merele sdrobite se stropesc cu sărbătorile «apucate de bătrâni» şi cam
face sau se face vr’o daraveră prin puţină apă şi se lasă să se dospească un sfert din sărăcia noastră se trage
vecini. Vinul lipsind sau fiind prea în grămadă sau în o tocitoare timp de din sărbătorile adfcste. Cui nu ’i-s’a
scump şi de multe-ori stricat sau dres 24 ceasuri, apoi se pun la teasc în­ întemplat vr’odată să treacă prin vr’un
şi el, este natural ca românul să bea tocmai cum se pun strugurii şi să tes- sat de-al nostru şi se vadă, cum stau
rachiul care îi strică sănetatea, deoare-ce, cuesc tare, până-ce nu mai curge must oamenii grămezi pe la porţi şi prin ţarină
alte beuturi nu se găsesc la ţeară, căci din ele. Scursoarea dinteiu, fruntea, nici urmă de om, măcar că nu era nici
nu în toate părţile se face rachiu dacă să culege singură, dă vinul cel o serbătoare? Te umple ciuda şi te
de prune. mai bun, ear’ scursoarea din urmă cel miri, că cei cu denşii, de se odihnesc
O beutură sănătoasă şi hrănitoare mai slab. Mustul are coloare gălbue. aşa de geaba şi în ţarină se scutură
este «berea», dar’ din păcate este prea Fermentaţiunea, sau fierberea mu­ holda ori fenul îi uscat ca pusderia şi
scumpă deşi ar putea fi cât de ieftină, stului, se face într’o putină sau tocitoare pe cer se găteşte de ploaie?
căci se fabrică, nu cine ştie din ce deschisă, în care se pune mustul şi se Dar’ face păcat cel, cărui nu-’i
lucruri scumpe, ci din orz, care slavă lasă să fiarbă până-ce de-asupra să vine la so cotealâ, că oamenii cinstesc
Domnului se face din belşug în ţeară face o scoarţă, o cămaşe de boştină, zilele sfinţilor cu primejdie şi vreau ca
şi numai scump nu e, şi din hemeiu ceea-ce ţine une-ori 3— 4 septămâni, să se lucre în zilele lor ? Nu ştiu, ci