Page 4 - Bunul_Econom_1902_32
P. 4

Pag.  4________________________________________________  B U N U L   E C O N O M                                     Nr  32

                             Găinile.                                     anul  al  doilea  şi  al  treilea,  apoi  vin  anii  4  şi  5-  De  aci
                                                                          înainte  ouăle  scad  în  mod  simţitor,  aşa  încât găini mai
                                                                          bătrâne nu se mai  plăteşte, a  le  ţine  pentru  producerea ouălor;
                                                                          Unele  găini  ouă  mai  multe  zile  una  după  alta  câte  un  ou
           Alegerea  soiurilor  de  prăsilă.                              altele  numai  după  3— 4  zile.   Câte  odată  oauă  şi  câte

                                                                          două  ouă  pe  zi.  Acest  al  doilea  are  însă  coaja  moale,
                                                      (Reproducerea  interzisă.)  ;
                                                                          deoare ce  ca  găoacea  să     se  învîrtoşeze  îi  trebue  cel
             Când  voim  a  prăsi  găini  trebue  se  fim  mai  întâiu  în   puţin  o  zi.  După  un  număr  oare-care  de  oauă  depuse,
        curat  cu scopul ce urmărim şi anume  dacă voim să prăsim găini   găina  începe  a  cloci,  după  care  periodâ  reîncepe  cu
       în prima linie pentru  producţiunea  ouălor, sau pentru  a  creşte   ouatul.  Găinile  bătrâne  reîncep  mai  târziu  cu  ouatul  ca
        pui  ca  se  îi  vindem  ca  atare  sau  pentru  amăndouă.  Potrivit   cele  tinere.  De  aceea  şi  îngrijesc  timp  mai  îndelungat  de
        acestor  tendinţe  ne  vom  alege  şi  rassele  (soiurile)  cari  se   puii  lor  ca  acestea.
       potrivesc  mai  bine  pentru  una  sau  alta.  Am  văzut  mai           Găinile  oauă  şi  fără  a  fi  fructificate  de  cocoş.  Aceste
        sus  că  avem  rasse  renumite  ca  ouătoare  precum  şi  de      ouă  însă  nu  sunt  bune  de  pus  la  clocit,  fiind  fără  plod.
       cele  cari  să  îngraşe  uşor  şi  repede.  Mai  toate  rassele         O ai le  trebue  păstrate  totdeauna  într’un  loc  răcoros,
       streine  sunt  însă  cam  gingaşe  şi tsufere  de  răceală  îm­    bine  aerisat  şi  ferit  de  îngheţ  în  timpul  ernei,  altcum  ni-se
       preunată  cu  umezeală.  Mai  bine  este  a  le  prăsi  nu  ca     strică  şi  perd  valoarea  lor.  Indată-ce  le  strîngem  de  prin
       rassă  curată  ci  se  facem  încrucişări  (corcituri)  cu  rassa   cuibare  le  ştergem,  respective  le  spălăm  de  ori-ce murdărie
       noastră indigenă,  alegând  bine  inţeles  exemplarele  totdeauna   şi notăm cu creohul pe  coaje  data (ziua şi luna) la care  au  fost
       cele  mai  bine  deâvoltate  şi  mai  trumoase.  Urmaşii  lor  vor   ouate,  ca  să  nu  folosim  tot  cele  mai  proaspete,  ear
       fi  mai  uşor  de  crescut,  mai  acomodaţi  modului  de  traiu    cele  de  mai  de  mult  să  se  învechească  prea  tare.
        dela  noi  şi  mai  uşor  de  dedat  cu  clima  noastră.               Pentru  venzare,  mai  ales,  vom  purta  grije  a  ne  în­
             Nu  este  consult  (de  sfătuit)  ca  pentru  a  ne procura  o   semna  aceastâ-dată  ca  nu  cumva  să  vindem  ouă  stricate şi
       rassă  nouă  să  procurăm  ouă  pe  care  apoi  le  punem  la      astfel  să  ne  perdem  numele bun pentru  totdeauna.  Tot ase­
       clocit.  In  cele  mai  multe  caşuri  suntem  înşelaţi în  aşteptările   menea înainte de ale duce la  venzare  vom sorta  (alege)  ouăle
       noastre;  Mai  adese  o.uăle,  plătite  cu  bani  scumpi  nu  sunt   după  volum  (mărime)  şi  anume  în  trei  calităţi.  Pentru
       bune  său  căpătăm  pui,  cari     nu   corăspund  dorinţelor      acest  scop  ne  procurăm  două  verigi  de  aramă  unul  cu  un
       noastre.  Dadă  voim  se  fim  siguri,  că  rassa  este  bună  şi   diametru  (lărgimea  dinlăuntru)  de  40  milimetri  (4  centi­
       aceea,  care  o  dorim  noi,  ne cumpărăm  o  aşa numită familie   metri)  şi  altul  de  38  milm.  (4  ctm.  şi  8  milm.).  Acele
       (un  cocos  şi  două  găini)  care  o  prăsim  noi  mai  departe.   ouă,  rari  nu  trec  prin  veriga  primă  formează  pe  cele  de
       Vom  cheltui,  ce  este  drept,  ceva  mai  mult  însă  suntem
                                                                          prima  calitate,  acele  cari  nu  trec  prin  a  doua  verigă  sunt
       siguri de ceea-ce comandăm.                   ;    1
                                                                          cele  de  calitatea  a  doua,  ear’  cari  trec  şi  prin  aceasta
             O  deosebită grije trebue  se  punem  în  alegerea  cocoşului   formează  calitatea  a  treia.  Un  ou  cântăreşte  în  general
       de  prăsilă.  El  trebue  să  poarte  toate  semnele,  cari  sunt
                                                                          75— 60— 48  grame,  din  care  revine  7 4— 7.2— 6:9  grm.
       caracteristice  rassei  sale,  adecă  se  nu  aibă  alte  forme,
                                                                          pe  găoace.
       coloare,  însuşiri  cari  aparţin  altei  rasse  (soiu),  decât  din
                                                                               Zace  în  interesul  nostru  a  sorta ouăle  destinate pentru
       care  face  parte.  El  în  tot  caşul  trebue  se  fie  puternici
                                                                          venzare  fiind-că  totdeauna  vom  dobândi un preţ  mai mare
       sănătos,  frumos  şi  să  nu  fie  prea  certăreţ  şi  bătăios,
                                                                          decât  dacă  le  vindem  amestecate  mari  cu  mici,  deoare-ce
       Cocoşul  îl  putem  foţosi  la  prăsilă  dela  1— 5  ani  al  etăţii
                                                                          cumpărătorul  va  judeca  marfa  totdeauna  după  ouăle  cele
       (vîrstei)  sale.  Un  cocoş  ajunge  pentru  12— 20  găini.   f
                                                                          mici  şi  va  oferi  preţul  după  aceste.
            La  alegerea  găinilor  pentru  prăsilă  ne  vom  uita  în         De  însemnătate  mai  este  să  câştigăm  oui  când  ele
       prima  linie  la  fertilitatea  lor  adecă  se  fie  bune  ouătoare,   lipsesc  mai  mult  în  cursul  anului,  adecă  în  timpul  ernei.
       apoi  se  fie  cât  şă  poate  de  bine  desvoltate  şi  sănătoase.  Ca  să  facem  ca  găinile  să  ne  ouă  şi  earna,  putem  face
                                                                          mult,  dacă  purtăm  socoteală  de  etatea  (vîrsta)  lor,  de  o
                                                                         nutrire  corespunzătoare  şi  căldura  ce  le  dăm  în  ano­
                                                                         timpul  acesta  friguros.  Despre  aceste  insă  vom  da  în­
                       Ouăle  şi  ouatul.                                 drumări  la  alte  capitole.
                                                                               Nu  de  mai  puţină  însemnătate  este  şi  conservatul
                                                                          ouilor  adecă  păstrarea  lor  timp  îndelungat  în  astfel  de
            O  găină,  ori  cărei  rasse  ar  aparţinea,  nu  ouă  mai
                                                                          mod,  ca  ele  să  nu  se  strice.  Sunt  o  mulţime  de  metoade
       mult  decât  cam  600  ouă  în  vieaţa  ei.  Cu  cât  le  va
                                                                         însă  nici  una  desăvîrşită.  Ori-care  ar  fi  modul  de  a  le
       depune  într’un  şir  mai  scurt  de  ani  cu  atât  vom  fi  mai
                                                                          conserva  totuşi  nu  le  putem  păstra  gustul  şi  bunătatea
       folosiţi  de  ea,  fiind-că  facem  economie  în  nutreţ  ce  trebue
                                                                          unui  ou  proaspăt.
       să-’i  dăm.
                                                                               Trebue  se  ştim,  tcă  coaja  (găoacea),  care  învăleşte
             Ouatul  urmează  aproape  întregul  an,  afară  de  lunile
                                                                         albuşul  şi  gălbinuşul  oului  este  provezută  cu  o  mare  mulţime
       Noemvrie  şi  Decemvrie,  când  găinile  năpârlesc  (schimbă
                                                                         de  găurele  mici  (numite  pori),  cari  nu  le  putem  vedea  cu
       penele),  şi  când  sunt  ocupate  cu  clocitul.  Găina  tineră
                                                                          ochiul  liber  şi  care  permit  să  între  în  interiorul  (înlăuntrul)
       (puica)  de  multe-ori  începe  cu  ouatul  deja  când  împlineşte
                                                                         lui  aerul  din  afară precum şi alte vieţuitoare  mici de  tot,  cari
       zece  luni.  Ouăle  sunt  însă  încă  mici,  şi  nepotrivite  a  fi
                                                                          provoacă  stricarea  (împuţirea)  ouălor.
       puse  la  clocit,  Cele  mai  multe  ouă  depune  găina  în
                                                                                                    (Va  urma.)
   1   2   3   4   5   6   7   8