Page 5 - Bunul_Econom_1902_32
P. 5
Nr. 32 B U N U L E C O N O M Pag. 5.
trăească mult, trebue se aibă un sânge bun serbează? [Cu abţinerea dela lucru numai, ori
Advocatul poporului. şi sânge, destul. Această boală nu constă în şi cu alte obiceiuri şpeţifice]?
împuţinarea sau lipsa totală a sângelui, ci
3. Ce fac bărbaţii şi ce fac femeile în
numai că el devine mai apătos şi ’i-să
astfel de sărbători păgâneşti? [Trândăvesc, se
împuţinează globulele roşii ce Se află în el.
De înmormântarea cadavrelor sunt pun la sfat de clevetiri, ori, că umblă şi la
datoare a se îngriji rudeniile, corporaţiupile Bolnavul atins de aceasta boală are birturi] ?
şi singuraticele persoane, cărora este în pielea galbină, bătând în verde, carnea moale, 4. Ce ştiu despre originea acestor săr
credinţată această afacere Dacă există de devine foarte nervos, nu se mulţumeşte cu bători şi ce credinţă au despre însămnăta-
aceştia şi răposatul nu a lăsat după sine nimica, să supâră de ori-ce lucru, are greutate tea lor ?
nici o averfe, atunci înmormântarea o efeptueşte la mistuire, lipsă de poftă de mâncare, 5. Obsearvă-se la popor efectul aces
antistia comunală. — Fără concesiune în scris greaţă, respiraţie grea, vâjîituri în urechi, tor sărbători păgâneşti şi credinţe deşerte în
al chirurgului comunal cadavrul nu e permis dureri de cap şi une-ori spre seară şi friguri slăbirea credinţei creştineşti manifestată prin
a se înmormânta. —s (Art. de lege XIV- §.- mai uşoare. oare-care indiferentism religios, prin necins
110, 114 din anul 1876). Căuşele cari dau naştere acestei boale tirea bisericii, a aşezămintelor ei şi Dumine
sunt: perderile mari de sânge, un nutremânt cilor şi sărbătorilor creştineşti.
Ca, ucenic la vre-o meserie numai neîndestulitor sau de rea calitate, locuinţă 6. Ce urmări păgubitoare se poate ob
'
acei copii se pot primi, cari au împlinit etatea întunecoasă şi puţin aeritâ, vieaţă neregulată, serva, că au aceste sărbători şi credinţă pă
de 12 ani, cu excepţiunea, dacă aceasta o obiceiul de a mânca mult şi a nu tace gână din punct de vedere moral şi economic?
sufere diregătoria industrială. —■ Cu ocasiunea mişcări, lucrările intelectuale (cu mintea) [Păcate născute din trândăvie şi pagube avute
primirii părinţii ori tutorii trebue să se în prea multe şi neîntrerupte, veghierile prea în urma negligării lucrurilor economice]?
ţeleagă cu, măiestrul asupra timpului de mari — căci este bine ştiut, că lipsa de 7. Sprijinite sunt acestea şi de cătră
instrucţie, întreţinere şi alimentaţiune. Timpul somn produce cele mai grave boale şi în cei chemaţi a le combate şi stîrpi? Dacă nu,
de instrucţie trebue se dureze cel puţin cele din urmă omul moare. făcutu-s’a vre-o încercare de a deştepta po
până-ce ucenicul împlineşte 15 ani. Contractul Ca mijloace de vindecare acestei boale porul din această rătăcire şi cu ce resultat ?
— -acolo unde nu este dirăgătoria industrială se recomândă: o mâncare hrănitoare, locuinţă Răspunsurile rog să mî-se trimită la
— se poate încheia şi înaintea antistiei sănătoasă şi curată, exerciţii corporale, pre adresă, după putinţă, fără întârziere. - '
comunale, care în timp de opt zile se va trimite umblări în aier curat. Să se încungiure Onoraţii Colaboratori vor primi opul
diregătoriei industriale spre întărire. (Art. de totdeauna oboselele prea mari; se recomândă g r a t u i t în semn de mulţumire şi recunoş
lege XVII. §, 60 şi 61 din anul 1884). a duce o vieaţă regulată, şi bolnavul să bea tinţă pentru sprijinul oferit prin conlucrare.
vin vechiu bun, bere.
Idea d|ui Voniga fiind foarte salutară,
Ca mâncări se recomândă mat mult sperăm că-’i vor da spriginul cerut.
ÎNTRUNIRE a g r i c o l a . carne friptă, oue, lapte şi verdeţuri; mâncările
grase, dacă se mistuie bine, sunt foarte
Invitare.
— folositoare, căci fac pe oameni graşi.
Să se facă spălaturi pe corp în fiecare
Subsemnatul comitet central, în fră Biblioteca „Bunul Econom".
dimineaţă, căci vor face poftă de mâncare,
ţească conţelegere cu fruntaşii comunei Mag,
sângele începe a circula mai bine, ear’ corpul
va ţină Duminecă, la 4/17 August st. n., în
se întăreşte contra răcelii. Au eşit de sub tipar până acum
această comună o -
Ca medicament medicii prescriu fer în broşurele: ■■<■■■
întrunire agricolă
formă de picături câte 10— 15 în timpul
la care se va vorbi despre cultura albinelor 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
fiecărei mese în puţin vin. Asemenea în
şi a pomilor; despre însemnătatea însoţirilor ţele) prepararea fânului şi păşunile.
fiecare dimineaţă se ia câte un ceaiu de
de credit săteşti sistem Raiffeisen, cum şi frunze de cimbru, de cintaură (tea) ori 2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
despre alte eventuale afaceri de interes general
de soc. 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămâ-
economic.
Leacul cel mai sigur este, ca bolnavul natul lor.
începutul la oarele 11 a. m. se petreacă mult în aer curat şi foarte puţin
Ne. luăm voie a invita la aceasta în în casă. îmbrăcămintea se nu fie prea caldă 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
trunire pe toţi membrii şi spriginitori căuşelor şi să nu stee prea ştrînsă pe corp. vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
noastre economice. 5. Zooteghnia generală (Creşterea, nu-
Sibiiu, în 9 August n. 1902. trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
Comitetul central ăl «Reuniunii române de
SERBÂTORI PA gA N E ŞTI. agricole).
agricultură din comitatul Sibiiului«.
7. Agricultura generală [Lucrarea pămân
• In absenţa dlui president:
Sub acest titlu dl preot din Gfyorok tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru
Romul Simu,
(Temeş) D. Yoniga voind să scoată la mente de mărunţit pământul].
tnembru 'în comit....
Y. Tordăşianu, lumină un op, prin care se combată credinţele 8. Ingrăşămintele [sau gunoirea pă
secretar. deşerte, sărbătorile păgâneşti din popor, cari mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
sunt isvorul multor rele, face un apel căţră
Preţul unei broşurj este 30 flleri (pen
cărturarii români, rugându-’i să-’i trimită
tru România 50 bani).
material relativ la următoarele întrebări :
Medicul casei. 1. Are poporul din acelea părţi [Ară- Se pot comanda la administraţia «Bunul
dane, Bănăţene, Bihorene, Ardelene, etc.] aşa Econom», la librăria W. Kraffc în Sibiiu
la administraţia «Tribuna Poporului» în Arad
Despre anemie. Anemia este cunoscută numite « S ă r b ă t o r i bă b e ş ti » , «zile de
în popor sub numele de: l i p sa d e sânge. p r i m e j d i e » , etc. adecă sărbători apucate şi la librăria Archidiecesană în Sibiiu. ‘
E ştiut, că tot corpul este format prin sânge din bătrâni, nerecUnoscute şi neserbate de Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
şi dela sânge îşi are şi mărimea şi puterea; biserică, ci ţinute numai de popor? f ,
de aceea cine voeşte se fie sănătos şi să 2. Cum se numesc? Când, şi cum le
