Page 1 - Bunul_Econom_1902_33
P. 1
Anul III. Orăştie, 23 August n. 1902. Nr. 33.
Bunul Econom
REVISTĂ PENTRU AGRICULTURĂ, INDUSTRIE ŞI COMERCIU
ORGAN AL:* „Reuniunii Economice din Orăştie" şi „Reuniunii române de agricultură din comitatul SiMinlui".
A B O N A M E N T E : A P A R E : ] I N S E R T I U N I :
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci pe an. ii În flecare Duminecă. I Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
fost distruse de gerurile de primăvară. 2. Aceeaşi rânduială trebue tinută
)
>
Cronica. Viile unde nu au fost distruse prin la adăpat. Apa să fie curată; apa pro
îngheţuri, grindine etc., au să rodeaşcă
duce tot felul de boale şi strică şi
bine şi frumos.
laptele.
Preţurile grânelor pe pieţe nu
- Secerişul s’a terminat si Dumnezeu 3. Nu sili vita la muncă prea grea;
f
>
a voit, ca recolta în grâne din anul presentă (arată) mari schimbări. De- lucrând cu rândueală si măsură ea face
oare-ce aproape pe toată suprafaţa >
acesta să fie mult mai bună ca anul în cursul unui an mai multă 'ispravă
pământului anul acesta s’a făcut o
trecut. Grâul cu deosebire, a reuşit mai ca atunci, când acum o prea silim la
recoltă bună, nu este prevedere, ca
bine din toate. Inima agricultorului s’a muncă, acum o lăsăm să stea fără lu
preţul grânelor să se urce simţitor la
înviorat şi gândurile de desnădejde, ce cru. Vita neistovită se îmbolnăveşte
primăvara viitoare.
adese l’au cuprins în tot cursul anului, mai greu.
au fost spulberate. Mult l’a ajutat timpul Acum când ne bucurăm de re-
cel frumos ce a domnit în cele mai sultatele dobândite până acum ce 4. Nu da nici-odată nutreţ muce-
multe părţi cât a ţinut secerişul. Zic: priveşte recolta grânelor, trebue să ne zit şi stricat.
în cele mai multe părţi, căci pe alocurea gândim şi la viitor şi între altele la 5. Nu uita să dai sare.
ploile au.împedecat strîrisul recoltei şi pământul nostru, care "ne hrăneşte şi
în unele locuri au făcut chiar stricăciuni. ne înzestrează cu atâtea bogăţii. Vom 6. Curăţă livezile şi fânul de bu
Dar’ «nici un rău fără bine». da şi lui ce i-se cuvine, adecă acuma rueni veninoase.
Seceta ce s’a pus peste întreaga ţeară deocamdată ne vom îngriji de mirişte.
7. Fereşte vitele de ploaie rece
a întârziat mult creşterea cucuruzului, Să ne fie regulă generală: ca, îndată
şi zăpadă; nu le lăsa să zacă pe pă
încât nu putea lega. după recoltă să întoarcem miriştele şi
mânt umed şi rece.
Era temere, că vom perde temelia nu adânc, ci numai în faţă. Prin această
hranei populaţiunei noastre dela sate. lucrare introducem mulţimea de burueni 8. Schimbarea nutreţului să se
Ploile generale din urmă, cari s’au rămase pe holde în pământ, unde pu facă cu încetul, mai ales când schim
extins şi peste hotarele patriei noastre, trezind ne îngraşe locul, apoi semânţele băm nutreţul verde cu cel uscat şi în
au scăpat din pericolul (primejdia) ce lor încă vor încolţi şi astfel le putem tors.
ameninţa recolta de cucuruz. distruge prin arătura următoare.
)
9. îngrijeşte ca vitele să aibă în
Inul şi cânepa au reuşit cam slab. Tot acuma este timpul ca cu totdeauna aer curat şi proaspăt. Graj
Fânaţele naturale, precum şi cele arti ocasiunea treeratului (îmblătitului) să ne durile să fie totdeauna bine aerizate,
ficiale (măiestrite), ca lucerna, trifoi alegem grăunţele cele mai frumoase, pentru-că aerul stricat produce tot fe
etc. au fost şi sunt încă bune, deşi nu mai mari şi mai grele pentru sămânţă, lul de boale şi vitele, care trăesc în el,
foarte bune. Păşunile sunt cam îna căci dela bunătatea seminţei depinde se molipsesc mai uşor, când bântue
poiate şi nici nu este mirare, căci cu (atîrnă) în mare parte reuşita recoltei. morburi epizotice în împrejurime. La
toţii ştim că ne-a lipsit earna aceasta
vite bolnave e aerul curat cel dintâi u şi
aproape cu desăvîrşire zăpada, care pe
cel mai bun leac.
lângă că da pământului umezeala tre
buincioasă, ni-3 mai şi îngraşe. Cartofi Cele zece porunci 10. Observă cea mai mare cură
timpurii s’au recoltat deja sau sunt în ţenie. La toate animalele chiar si la
)
7
curs de a fi scoşi. Ei dau o recoltă ale crescătorului de vite. porci le merge mai bine ţinuţi fiind în
bună. Cei târzii sunt în creştere şi curăţenie. Vacile dau mai mult lapte,
promit mult. Legumele în general au vitele de îngrăşat se îngraşe mai iute
şi
cam întârziat în anul acesta, nu este 1. Dăle nutreţ cu rânduială. Multe carnea lor e mai gustoasă. Cură
aşa belşug în ele ca anul tecut. Despre animale să înbolnăvesc, pentru-că odată ţenia e începutul sănătăţii.
poame nu vorbim, căci în cele mai le dă prea mult, altă-dată prea puţin,
multe locuri, aproape în toate, ele au odată prea des, altă-dată prea rar.
