Page 2 - Bunul_Econom_1902_33
P. 2

Pag.  2                                           BUNUL  ECONOM                                                      Nr,  33

                                                         Emigrarea  Evreilor  din  Ro­               Mierea contra tusei, guturaiului  şi dUrere
                  DIN  LUME                         mânia.  Cu  privire  la  emigrările Evrei­  de  gât  este  cea  mai  bună  doftorie  luată  înj
                                                                                               amestec  cu  un  ceai  de  salvie.  Contră  tusei
                                                    lor  «Cronica»  scrie  următoarele:
                                                                                               se  vor  lua  zilnic  10— 12  linguri;  contra
                                                        Emigrările  continuă  şi după  numerul
             Oraţia  ţarului.  Conform  unei                                                   durerei  de  gât  se  va  face  gargară  cât  mai
                                                    paşapoartelor  liberatei  se  poate  zice,
        ştiri  trimise  din  Petersburg  la  Berlin,                                           des  peste  zi.
                                                    că  dela  1  Ianuarie  şi  până  astăzi  au     Urzicile  fierte  cu  vin,  zama  străcurată
        ţarul  a  graţiat  pe  toţi  studenţii  uni­
                                                    emigrat  din  România  peste  zece  mii    şi  îndulcită  bine  cu  miere  de  asemenea  este
        versitari  aflători  în   închisorile   dela
                                                    de persoane,  deşi numărul  paşapoartelor   bună  contra  tusei.
        Smolensk  încă  din  Februarie,  când  se                                                   Miere  căldicică  luată  zilnic  de  câte  3
                                                    nu  trece  de  patru  mii.
        întâmplaseră marile  turburări  studenţeşti                                            ori  câte o  lingură,  un ceas înainte de mâncare
                                                         Toate  paşapoartele de  emigrare  se
        în  Moscva.  Când  li-a  dat  calea,  gu­                                              este  o  doftorie  bună  pentru  tuse.
                                                    liberează  numai  de  prefectura  poliţiei
        vernatorul  li-a  ţinut  o  scurtă  alocuţie,                                               O  băutură  nu  numai   răcoritoare  şi
                                                    capitalei  şi  pe  numele  capului  familiei,   potolitoare  de  sete,  ci  şi  tămăduitoare  chiar
        în  care  ’i-a  îndemnat  la  muncă  şi  con­
                                                    la  care  se  alătură  o  listă  de  numele  şi   pentru  cei-ce  sufer  de  durere,  de  gât,  dfe
        duită  pacinică.
                                                    numerul  membrilor  ce  compun  familia    piept,  influenţă  şi  friguri,  este  următoarea :
                                                                                                    O  jumătate  de  litru  apă  în  care  s’a
                                                 i emigrantului.
                                                                                               stors  o  jumătate  de  lămâie  şi  s’a  adăogat
             întâlnire  de  domnitori  slavic            Emigranţii  din  judeţe   adresează
                                                                                               2—4  linguri  de  miere  încălzită.
        Se  depeşeazâ  din  Sofia  ziarului  «II    cererile  lor  prefecturilor  locale,  cari for­  Contra  diareei  se  recomandă  să  se  ia
        Piccolo»,  că la  desvelireâ  statuei  Ţarului   mează  lista  şi  o  înaintează  prefecturei   câteva  linguriţe  de   miere  amestecată  cu
        Alexandru  II.  din  Sofia  vor  lua  parte   poliţiei  Bucureşti.                     miambar  (Ingwer).
        Ţarul  Nicolae, Regele  Serbiei  Alexandru       Nici  un  paşaport  nu  se  liberează'
        şi  principele  Muntenegrului  Nichita.  La   dacă  prefectura,  care  mijloceşte  libera­
        palat   s’a   început   deja   arangiarea   rea  lui,  nu  atestă,  că  emigranţii  au
        apartamentelor  pentru  domnitori.  Ţarul   strictul  necesar  pentru  călătorie  şi  că          DIVERSE
        va  sosi  cu  un  cuirasat  la  Varna.  Des-   nu  vor  fi  expuşi  a  rămânea  pe drumuri,
        velirea  se  va  face  în  12  Septemvrie.   cum  s’a  întâmplat  anii  trecuţi.
                                                                                                     Stîrpirea  şoarecilor.  Cea  mai  bună
        Serbarea  după  pregătirile  ce  se  fac         La  gara  de  Nord  şi  în  telelalte
                                                                                                doftorie  pentru  stîrpirea  şoarecilor  ar  fi
        va  luă  conture,  mari  ale  unei  înfrăţiri   gări  se  văd  emigranţii,   cari  părăsesc   două-trei  pisici  harnice.  De  fnulte-ori  însă
        slave,  pentru-că  înafară  de  Slovacii  din   ţeara  bine  îmbrăcaţi  şi  sănătoşi,  aşa  că   se  întâmplă  că  sunt  prea  mulţi  şoareci,  aşa
        Balcani  vor  lua  parte  în  numer  mare   pot  înfrunta  peripeţiile  unei  lungi  că­  că  nu-’i  pot  birui  pisicile,  sau  că  pisicile  nu
        şi  Slovaci,  Cehi,  Croaţi  şi  Poloni.    lătorii.                                    se  ţin  după  ei,  atunci  nu  este  rău  să  în­
                                                                                                trebuinţeze  cineva  şi  unele  doftorii  încercate
                                                                                                şi  de  altă  lume  şi  anume :
             Marele principe rus la Regele                                                           Să  pună  migdale  amare  presărate  cu.
        Garol.  Se  anunţă  din  Bucureşti,  că            Medicul  casei.                      zăhar  prin  locurile  în  cari  fac  stricăciuni
                                                                                                şoarecii  şi  chiar  cloţanu;  ei  măncându-le  se
        după  ştirile  lăţite  acolo  marele  principe
                                                                                                otrăvesc.
        Mihaiu  Alexandrovici,  moştenitorul  pre-       Cură ăe miere.  Precum se recomandă
        sumptiv  rus  va  cerceta  părechia  regală   a  să  face  cură  de  lapte  şi  struguri,  tot  aşa   Scoaterea  petelor  de  mucegaiu
        română  în  luna  Octomvrie  în  Sinaia.    se  poate  recomanda  şi  mierea  pentru  o cură   din  rufe.  Se  ia  de  20  bani  ţiperig,  să
                                                    de  tămăduirea  unor  boale  a  organelor  de   amestecă  cu  doi  pumni  de  sare,  se  pisează
                                                    respiraţîune  şi  de  stomac.               mărunt  împreună,  se  pune  cu  trei  sfertur*


                              F  O   I  Ţ   Ă                                   Ea  îi  mai  puse  o  frunză  udă  pe  rană  şi  în  mână  o.  şuviţă
                                                                           pe  care  ’şi-o  tăie  cu  paloşul.  El  oftă  şi  adormi.'  Doamna  veghia.
                      PIETRELE  DOAMNEI                                    Deodată  ’i-se  păru  că  aude  în  partea  dincotro  veniseră  ei,  zgomot
                                                                           de  copite  şi  strigăte  tari,                1
                            de  Carmen  Sylva.
                                                                                Sări  în  sus  şi  căută  se-’şi  astâmpere  bătăile  inimei  ţiindu-’şi
                                (Urmare  şi  fine).
                                                                           răsuflarea.  Dacă  mai  veniau  şi  alţi  turci?  Se  uită  la  paloş  şi
              Luâră  ceva  de  mâncare  şi  Elena  luă  şi  blana  de  urs  la   trupu-’i  tinăr  se  cutremură  de  teama  morţei,  căci  se  gândi  şă  se
        spinare,  şi  când  se  înseră,  înfăşură  pe  bolnav  într’însa,  şi  îl  culcă   omoare,  pentru-ca  să  nu  mai  deştepte  pe  credinciosul  ei  ca  . să-’i
        sub  un  copac,  ear’  ea  stătu  de  pază  cu  paloşul  în  mână.  Stefâniţă   facă  cea  din  urmă  slujbă.  Ascultă  bine,  şi  tot  mai  desluşit  se
        nu-’i  spusese  că  mai  căpătase  încă  o  rană  din  care  sângele  în­  auzea  strigătul  de  chiemare,  tot  mai  aproape  zgomotul  copitelor
        cepuse  să  se  prelingă  încetişor I                              pe  pământul  din  pădure.  Tocmai  trecea  un  nor  peste  lună.  îşi
              Elena  se  simţi  pierdută.  II  legă  cu  frunze  late,  căci  mai  nu   puse  în  gând  să-’şi  împlântp  paloşul  în  inimă  când  o  , trece  norul
        mai  avea  rufe  pe  dânsa,                                        şi  când  se  va  ivi  cel  dintâiu  vrăjmaş.  Zgomotul  se  apropia,  dar’
              încălţămintea  trebui  să  o  arunce,  căci  se  rupsese.  Şi  sta  aşa,   mai  încet  prin  întunecime.   Norul  începu  să  se  argintească  pe
        desculţă,  înfăşurată  în  manta,  cu  părul  fluturând  împregiurul  ca­  margine,  luna  îl  sparse  şi  îşi  făcu  loc  de  esi.
        pului,  cu  paloşul  în  mână  şi  păzea  somnul  neliniştit  al  apărătorului   —   Vin,  Stefâniţă 1  strigă  Doamna  înspăimântată.
         ei.  Luna  lumina  pădurea  şi  Stefâniţă  era  aşa  de  galbin,  încât
                                                                                Vru  să-’şi  îndrepteze  paloşul  spre  piept,  dar’  mâna  îi tremură.
        biata  femeie  erezii  că  a  murit.
                                                                                —   Asta  este  treaba  mea,  zise  Stefâniţă  încruntat.
              Atunci  se  Uită  la  el,  cu  ochi  pătrunzători,  şi  desnădejdea  îi
        cuprinse  inima.                                                        Şi  îi  luă  paloşul  dih  mână  şi  stete  în  faţa  ei  galben,  ca  în­
              —   Ce  se  face  Doamna  dacă  mor  eu?  aiură  Stefâniţă,  Barem   |   gerul  morţii.
        de  aşi  avea  numai  o  şuviţă  de  păr  delia  dânsa,  ca  s’o  duc eu mine  I   —   Eu  mă  ţiu  de  făgăduială,  şi  tot  paloşul  acesta  mi-’l  voiu
         în  mormânt.                                                   |  împlânta  pe  urmă  şi  mie  în  inimă.
   1   2   3   4   5   6   7