Page 3 - Bunul_Econom_1902_33

N r. 33 BUNUL ECONOM Pag 3.

de litru de apă într’o oală nouă şi se fierb 3. Disposiţiuni pentru verificarea
o jumătate de ceas. Rutele pătate se întind Convocare. proceselor verbale.
pe iarbă, pe gard sau altceva, se udă petele
4. închiderea adunării generale.
şi se Iasă să se usuce la soare. După două-
In sensul §§-lor 23 şi 26 din sta­ Se observă, că eventualele propu­
trei udături cu apă de aceasta dispar petele.
tute, membrii »Asociaţiunii pentru li­ neri au se fie prezentate în scris pre­
' /
teratura română fi cultura poporului zidiului »Asociaţiunii« (în Sibiiu, strada
Greutatea mijlocie, în chilcgrame, român« se convoacă la Morii Nr. 8), cu 8 zile înainte de adu­
a unui hectolitru d i producte agricole., narea generală.

Un hect. de grâu de toamnă cântăreşte 76 chlgr. Adunare generala ordinară
Sibi iu, din şedinţa comitetului
* » T> grâu de primăvară 75 ' »
la O r a v i ţ a , pe zilele 14 şi 15 Sept. central al «Asociaţiunii pentru litera­
> > săcarâ » ' 65 «
st. n. 1902. tura rom. şi cultura poporului român«,
» . '» > orz » . 65 » ţinută în 16 August 1902:
> . » ' > ovăs » 48 > Programul adunării este:
» porumb » 79 » Şedinţa primă. Dr. Alex. Mocsonyi m. p. Dr. Iile Beu m. p.,
>. > . ' » rapiţă « 70 » Duminecă în /</ Septemvrie st. n. 1902, secretar II.
i #
. > meiu » 66 » la oarele 10 înainte de ameazi.
» » ■ » fasole * ' 85 ORDINEA DE ZI: Ştiri economice.
» > » mazăre » 82 >
1. Deschiderea adunării generale.
» » . » linte > 80
2. Constatarea delegaţilor presenţi. Boală de vite în comitatul Caraş-Severin.
» > e bob ' ; y * 85 T> Se scrie din Lugoj (comitatul Caraş-Severin):
3. Raport despre activitatea co­
» » măzăriche » 78 » Boala de gură şi de unghii a luat dimensiuni
mitetului central în anul 1901.
> trifoi roşu > . 80 > mari printre vitele cornute din comitatul
4. Alegerea comisiunilor: nostru. Pentru a împedeca lăţirea ei s’au
> » sămânţa de cânepă » 50 »
> » sămânţa de in 70 > a) pentru examinarea raportului luat cele mai extinse măsuri. Aceste au şi
avut efectul dorit, căci epidemia încă nu s’a
» . > > cartofi <SC 75 » general; lăţit şi în celelalte comune neatinse de boală.
b) pentru examinarea raţiociniului
Vice-comitele într’un circular trimis tuturor
pe anul 1901 şi a proiectului de bud­ comunelor din comitat anunţă, că epidemia
get pe anul 1903; a isbucnit şi în comitatul Hunedoarei, vecin
Ferirea bldnilor şi hainelor de cu al nostru şi a dispus să se pună păzitori
c) pentru înscrierea de membri.
lână, de molii. Cel mai bun şi mai ieftin la toate drumurile cari vin din com. Hune­
mijloc de a păstra blănile şi hainele de lână 5. Propuneri eventuale. doarei, pentru a împedeca importul de vite
peste vară, fără frică că o să le mănânce La orele J. după ameazi şedinţa din acest comitat.
moliile, este tutunul. festivă a secţiunilor ştiinţifice-literare. *
Să ia tutun tare, se prăfueşte bine şi Exportul vinului. Semioficioasa „Magyar
Şedinţa a doua.
cu acest praf se presară bine hainele şi Nemzet” vesteşte, că secţiunea vinicolă a
Luni în 15 Septemvrie st. n. 1902, la
blănile mai ales şi pe faţă şi pe dos. ministrului de agricultură a terminat un
orele 10 înainte de ameazi. proiect important, privitor la înfiinţarea unei
Hainele astfel presărate se pot păstra
ori-unde; ear’ când vine vremea de a le ORDINEA DE ZI: asocieri generale pentru exportul vinului.
îmbrăca, ele se pot curăţ! foarte lesne numai 1. Rapoartele comisiunilor. Proiectul va fi supus congresului economic
scuturându-le bine. din Pojon, şi după-ce se va pronunţa asupra
2. Fixarea locului pentru proxima lui congresul, se va realisa.
adunare generală.

Strigătele se auziră mai aproape, Stefăniţă ridică braţul, din corn să se strîngă toţi oamenii, şi plecară prin întunerecul
Doamna îşi plecă capul frumos, aşteptând lovitura de moarte. nopţii tăcute.
Dar’ deodată Stefăniţă lasă să-’i cadă braţul, şi se însenină la faţă. Trecuse vr^me de atunci. Pe Bistriţa în jos coboară o plută
— N’auzi vorbă icmânească, Măria Ta ! strigă el. gătită şi împodobita cu steaguri, şi cu un umbrar verde acoperit
— Grăbiţi încoace, oameni buni,' Doamna e aici. cu flori. Pe ea se afla în toată strălucirea fericirii şi a frumseţei
Un ţipăt de bucurie îi răspunse şi se auzi un glas zicând: Elena Doamna cu copilaşii ei; lângă dânsa sta Domnul şi vorbea
— P’aici, Măria Ta, cu Stefăniţă, care se însănătoşise:
Peste o clipă Doamna căzu leşinată în braţele soţului ei.
— Tu să rămâi la noi şi ai să fii iubit în casa noastră, ca
Toţi se repeziră să-’i dea ajutor; Stefăniţă se razîmă tăcut
şi cum ai fi de un sânge cu noi.
de un copac şi se uită la dânsa. In sfirşit deschise şi ea ochii.
■*— Ba nu, Măria Ta; să mă lăsaţi să plec. Când o fi vre-un
— Ce-’mi fac copii ? întrebă ea cum se desmeteci.
— Copii sunt sănătoşi, te aşteaptă. răsboiu, atunci oi fi totdeauna alături de Dumneata, dar’ la Curte
— Aproape era să nu vă mai văd ! nu sunt bun de nimic.
— Draga mea soţie! zise Domnul; şi o strînse earăşi şi Şi s’a ţinut de vorbă. Au mai fost multe răsboaie, până-ce a
earăşi la pieptul său. 1
scăpat ţeara de turci. Unde era lupta mai încinsă, acolo era şi el,
Când voi s’o urce pe cal, îi văzu picioruşele goale eşind de
dar’ moartea nu se atinse de densul, măcar că se vira unde era
sub manta.
mai mare primejdia. Acasă la el rămase tot om simplu şi tăcut.
— Ce, desculţă vrei să mergi I strigă Domnul. Şi îi sărută
Când muri, la adânci bătrâneţe, pe inima lui se găsi o şuviţă de
picioarele.
păr frumos şi bălai. >
— Voiam să viu la tine, zise ea zîmbind.
Pe Stefăniţă îl puseră pe un cal, şi pe lângă el merse un
oştean călare, ca să-’l ţie, căci era slab tare. După aceea sunară