Page 5 - Bunul_Econom_1902_33

Nr. 32 BUNUL ECONOM ____ ___ Pag- 5.

Sxposifule industriale din ŞiSiiu. fântâni, atunci nu capătă boala aceasta, părţi care să se dea la 10, oi adecă de
ci numai atunci când pasc sau să fiecare oaie câte 2 felii (părţi) pe zi,
(T e r m in prolungit.)
adapă pe marginea bălţilor. dimineaţa şi seara.
Dintre oi se îmbolnăvesc mai cu Cel mai bun lucru e însă, să nu
seamă cele bătrâne şi slabe, sau care se lase oile să slăbească mult şi să se
nu prea să hrănesc bine; mieii şi taie pentru măcelărie, ear’ ficaţii să se
Prin adresa noastră cu data 20 Iulie
n. c., am rugat primăriile noastre comunale cârlanii se îmbolnăvesc foarte rar. arză în foc; asemenea locurile unde
respective oficiile parochiale ca în scopul Gdată-ce o oaie sau mai multe stau oile, să se cureţe bine de băligar,
asigurării bunei reuşite a exposiţiilor noastre au căpătat boală, nu se cunosc multă (gunoiu) şi să ’i-se dea foc în bătătură.
industriale, ce se vor arangia în luna vreme, cam o lună, două; după acest
Octomvrie c. aici în Sibiiu, să binevoească:
timp, oile încep a tânji, n’au putere,
L a lucra la instituirea a câte unui
comitet din femeile fruntaşe, cari sub con­ nu mănâncă, slăbesc repede, lâna se
ducerea celei mai cu vază din comună să usucă pe ele şi cade uşor; ear’ pe la Biblioteca „Bunul Econom".
adune pe lângă consemnare obiectele vrednica burtă, pleoape şi mai ales la gât, încep
de expus; a se umfla puţin; în urmă nu mai
2. a crea din mijloacele comunei câte
rumegă bine, aci sunt încuiate, aci
unul sau mai multe premii în bani, premii Au eşit de sub tipar până acum
urdină şi nu pot să meargă; dacă se
ce să poarte numele comunei şi să se broşurele:
desfac pleoapele se vede că peliţa din
decearnă fie pentru produse din industria 1. Nutreţurile ierboase, cositurile (fâna-
profesională, fie din cea de casă ; lăuntru e albă şi chiar galbină ca la
ţele) prepararea fânului şi păşunile.
3 a stărui pe lângă junii (feciori şi gălbinare; în cele din urmă umflătura
2. Economia porcilor, oilor şi caprelor.
fete) din comună să se deprindă sub con­ dela gât se face mare (au făcut guşe,
ducerea celui mai destoinic în jocurile usitate 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămă-
zic ţăranii), slăbirea e foarte mare şi
în comună cu cari să se producă la sărbările natul lor.
după câtva timp oile mor.
împreunate cu exposiţia şi în fine:
Pentru-ca să scăpăm oile noastre 4. îngrijirea plantelor agricole în cursul
4. a ne transpune până la 15 August vegetaţiunii şi recolta cerealelor.
a. c. raport despre toate cele duse în în­ de asemenea boală, cel mai bun lucru
deplinire. e ca să nu le lăsăm se pască, nici să 5. Zootechnia generală (Creşterea, nu-
Având în vedere, că din mai multe se adape pe marginea bălţilor şi mai trirea şi îngrijirea animalelor domestice).
părţi suntem rugaţi a rfiai -amâna terminul 6. Agrologia (Cunoaşterea pământurilor
ales unde sunt melci mulţi prin burueni
pentru înaintarea raportului — ne luăm voie agricole).
[căci în melci şi pe buruenile unde ei
a vesti pe toţi pe cari îi priveşte, că pro-
se lipesc sunt nişte vermuşi care causează 7. Agricultura generală [Lucrarea pămân­
lungim prin aceasta terminul de 15 August
până la 1 Septemvrie a. c. boala asta] şi mai ales melci de acei tului. Plugul, Grapa, Tăvălugul şi alte instru­
mente de mărunţit pământul].
In Ce priveşte îndeosebi exposiţia din negri şi lungueţi.
industria profesională [meserii], la aceasta se Afară de acestea, odată ce o oaie 8. Ingrăşămintele [sau gunoîrea pă­
mânturilor şi Irigaţiunile [udarea pământurilor].
primesc ca exponenţi meseriaşi de-ai noştri a murit sau o tăiem noi, e bine s’o
dirf ori-care localitate cu adaosul însă, că deschidem înlăuntru şi dacă vedem că 9. Prăsirea paserilor de casă [galîţe,
axponenţii afară de Sibiiu nu vor primi hoare]. Găinile, curcile, găinuşele [bibilicele],
are ficatul putred şi în el o mulţime
premii în bani afară de caşul, că vre-unul gâştele, raţele, porumbii [porumbeii].
din institutele noastre de credit sau din de vermuşori laţi ca nişte frunze, atunci Preţul unei broşuri este 30 fileri (pen­
comunele noastre destinează premiile de ele să se arzâ ficatul şi nici-decum să se
tru România 50 bani).
create anume pentru meseriaşii din partea dea la câni, căci cânii întind boala.
Se pot comanda la administraţia »Bunul
locului. Deşi nu trebue să mai avem spe­
Diplome însă vor primi toţi. Econom«, la librăria W. Krafft în Sibiiu
ranţa (nădejdea) că o să putem vindeca
Disposiţiunile privitoare la trimiterea Ia administraţia >Tribuna Poporului* în Arad
boala, totuşi e bine să se facă câte- şi Ia librăria Archidiecesană în Sibiiu.
obiectelor etc., le vom publica ulterior.
ceva. Astfel mai înteiu să schimbăm Revânzătorilor se dă rabat potrivit.
Si bi i u, 5/18 August, 1902.
locul de păşune în altă parte şi anume
Pentru comitetul arangiator al exposiţiei : pe un loc înalt, uscat şi să dăm oilor sare
multă ca să lingă; înainte de a le scoate
Demetriu Comsa,
presid. Reun. agricole. la păscut le dăm acasă la tîrlă să roadă: „Convorbiri Literare". Nr. 8 din a. c.
Victor Tordăsianu, crăci de stejar cu foi cu tot, ulm, are următorul conţinut: G. Murnu.— Homer:
t 9
presid. reun. meseriaşilor români. Iliada (cântul VI.) P. Dulfu. — Ifigenia în
vîrfuri de ienuper, mesteacăm etc.
Taurida. Actul IV. şi V, (trad. în versuri
Asemenea se poate da 3 linguriţe de
din Euripide. — Biron. — Evoluţiunea pro-
funingine pe zi în tărîţe. S’ar putea ducţiunei româneşti dela i884 la 1901. -r-
tace la ţeară şi nişte pâni şi anume: I). Onciul. •— Titlul lui Mircea cel bătrân
să se ia 1 chgr. făină de ovcs, câte 1 şi posesiunile lui, IV.: Amlaşul şi Făgăraşul.
chgr. făină de grâu şi de orz; 1 chgr. D. Anghel şi . St. O Iosil. * Traduceri din
Verlaine: Amorul sfărîmat. Când răsare lu­
Boala aceasta se iveşte mai ales de sare şi câte 2 linguriţe de sodă şi
ceafărul. Alean. Cântec pribeag. „Green“.
în anii umezi si de obiceiu la oi: cu de calaican (sulfat de fier); să se pună Epitalam de vară. Sava Athanasiu. — Marele
>
A
toate aceste, deşi rar, dar’ se mai iveşte apă trebuitoare, să se facă coacă (aluat) Dicţionar geografic şi geologia Carpaţilor.
şi la boi, porci etc. Când oile pasc şi în urmă pâni de câte 1 chgr. care (Răspuns dlui general C. I. Brătianu). I.
pe locuri înalte, departe de bălţi şi să sc dec la cuptor. Odată coapte, să Bogdan. — Cronică. Bibliografie.
sunt adăpate în ape curgătoare sau se receascâ; să se împartă în 20 de