Page 6 - Bunul_Econom_1902_33
P. 6

Pag.  6                                           BUNUL  ECONOM                                                       Nr.  33

                                                         Arsă  de  benzin.  O  tată  din  Dobriţin,
                  NOUTĂŢI                          Mariâ  Mezes,  ’şi-a  spălat  mănuşile  cu  benzin   pădure,  prin  ce  ’şi-ar  realisa  înşişi  câştiguri
                                                                                                                              locuitorilor
                                                                                               frumoase  şi  ar  folosi  mult  şi
                                                   şi  ca  să  ’şi-le  uşte  mai  de  grabă,  le-a  ţinut   români.
             Punerea  petrii  fundamentale  la  cate*   aproape  de  flacăra  luminii.  Din  negrije  pu­  .  Vv.   *    i".    .
                                                                                                   Producţiune  teatrală  se  va  arangia  Joi,
        drala  din  Sibiiu.  Luni  18  Aug.  n.,  s’a  făcut   nând  aproape  de  flacără  şi  sticluţa  cu benzin,
        cu  deosebită  solemnitate  ceremonialul punerii   acela  a  explodat  şi  a  cuprins  în  flăcări  pe   15  28  August  1902,  ziua  de  sf.   Mărie,  în
        pietrii  fundamentale  la  catedrala  gr.-or.  rom.   nenorocita.  In  urma  arsurilor  fata  a  murit.   pavilonnl  dela  „Hotel  Central11  din  Sebeşul-
        din  Sibiiu,  a  cărei  Zidire  s’a  început  prin  a-         *                       săsesc,  de  cătră  Reuniunea  meseriaşilor  şi
        ceasta.  Ceremonialului  i-a  premers  celebrarea   Un  stup  într’un  orologiu.  De  câteva   comercianţilor  din  Sebeş  „Andreiana“.  Pro­
        sfintei  liturgii  la biserica  din şubbrbiul  Iosefin,   septămâni  locuitorii  din  Harborne,  în  apro­  gram:  I.   „Nobila  cerşitoare“,  comedie  în­
        unde  a  pontificat  I.  P.  S.  Să  metropolitul  I.   piere  de  Birmingham,  băgau  de  seamă,  că   tr’un  act  de   V.  Alexandri.  ’  II.   „Harţa
        M e ţ i a n u,  asistat de asesorii  M. V o i 1 e a n u,   orologiul  dela  biserica  lor  bătea  câmpii,  ca   rezeşul1-,  opeietă  comică  într’un  act  de  V.
        Dr.  R.  Roşea,  protopop  I.  Pa piu,  archi-   să  zicem  aşa.  De  mai  multe-ori,  fu  adus  1  Alexandri.  După  producţiune,  urmează  dans.
        diaconul  Dem.  C â mp e a n u.  La  orele  IO1/*   ceasornicarul  care  visitâ  cu  îngrijire  mişcarea   '!•?■  .
        cortegiul  a  plecat  în  reşedinţa  metropolitanăi   şi  nici-odată  nu  isbuti  să  descopere  causa   Un  ţăran  cuminte.  Un  ţăran  se.  duse
       corul  intonând  » Bine  eşti cuvântat Christoase   înaintărilor  repezi  şi  întârzierilor  tot  aşa  de   la  un  advocat,  căruia  îi  povesti  causa,  pentru
                                                                                               care  ar  trebui  să  pornească  un  proces,  şi
        Dumnezeul  nostru*.   Ajunşi  la  destinaţie,  se   neprevăzute.  O  clipă   sătenii  crezură,  că   ceru  să-’i  spună,  dacă  va  câştiga  procesul.
        face  sfinţirea  apei, după  care  I.  P.  S.  Sa  ţine   frumosul  lor  ceasornic   era  fermecat.  Se   După  puţină  gândire  îi zice  advocatul:  „Dacă
        o  vorbire  ocasională  emoţionată  şi  ceteşte   hotărîră  în  sfirşit  să  aducă  din  Birmingham,   e  adevărat  ce-’mi  spui,  vei  câştiga11.  Ţăranul
       literile  comemorative.                     nu  un  ceasornicar,  ci  un  Steeple  Jak,  cum   răspunse:  „De  bună  - seamă,  că  nu  voiu
                            *                      zic  p’acolo,  adecă  un  lucrător  special  în­  începe  procesul,  pentru-că  eu  ’ţ:-am  povestit
                                                                                              cum  stă  lucrul  contrarului  meu“.  Zise,  plăti
            Ziua  naşterei  Maiestăţii  Sale  în  Orăştie.   sărcinat  cu  . reparaţiunea  ceasornicelor  de
                                                                                              taxa  obicinuită  pentru  consultare  şi  se  duse
       Luni  în  18  August  n.  a  fost zi de  sărbătoare   biserici.  Şi  lucrătorul urcându-se în  clopotniţa
                                                                                              acasă.  —   De-ar  face  toţi  aşa.
       pentru  toate  popoarele,  cârmuite  de  bunul   din  Harborne  rămase minunat,  vâzând mascat             *
       nostru  Monarch.  In  această   zi  a  împlinit   prin  lada  metalică  care conţinea mecanismul,   De  ale  stuparilor.  Stuparii din  Ungaria,
       Maiestatea  Sa  72  de  ani.   In  toate  oraşele   un  stup  măreţ  în  care  se  sbăteauîn  mijlocul   Austria  şi  Germania  vor  ţine  în  Septemvrie
       s'a  sărbat  frumos  această zi.            razelor  de  miere,  sute  de  albini  furioase,  că   a.  c.  adunarea  generală  ambulantă  (a  47-a)
                            *                                                                 în  Timişoara.  La această adunare  va participa
                                                   erau  derangiate  în  retragerea  lor  aeriană.
            Membrii comitetului reuniunii  economice   Cum  ’şi-au  ales  domiciliul  în  locul  acesta,   şi  Dr.  Ioan  Dzierzon,  părintele  stuparilor.
       din  Orăştie  sunt  convocaţi  pentru  ziua  de                                        In  legătură  cu  această  adunare  vor  avă  loc
                                                   nimeni  n’o  să  ştie  nici-odată.         emulaţiuni  în  pregătirea  fagurilor  artificiali,
       astăzi.  Duminecă,  oarele  4  p.  m.  în  localul              *                      în  extragerea  cetei  şi  a  mierei.  Pentru  ex-
       casinei  române  la  o  şedinţă,  în  care  are  să   Un  dat  interesant.  Sâmbătă  (9  August   posiţia  ce  se  va  arangia  cu  acea  ocasiune
       se  pertracteze  mai  multe  chestiuni  de  impor­  st.  n.)  la  1  minut  şi  la  1  secundă  de  ora  1   este  numit  un  comitet  compus  din  7 stupari
       tanţă.                                      din  noapte  a  fost  un  dat  de  tot  interesant.   fruntaşi  din  Ungaria.
                           *                                                                       Este  în  interesul  stupăritului  nostru,  ca
                                                   In  secunda  aceea,  s’a  împlinit  a  doua  se­
            Necrolog.  Primim  următorul  anunţ  fu­                                          şi  stupari  români  să  participe  în  număr  cât
                                                   cundă  din  al  doilea  minut  din  ora  a  doua   de  mare  la  adunarea  din  chestiune  şi  cu
       nebra!:  adânc  întristaţi  aducem  la  cunoştinţă
                                                   a  zilei  a  doua  din  săptămâna  a doua a  lunii   deosebire să  participe cei  din  părţile  Bănatului.
       tuturor  cunoscuţilor  trista  veste  despre  în­
                                                   a  doua  din  jumătatea  a  doua  a  anului  al
       cetarea  din  vieaţă  a  neuitatului  nostru  soţ,
                                                   doilea din secolul de  doue-ori al zecelea (XX.)
       Atâ, socru, cumnat şi  unchiu  I o a n  Măcelar,                *
       jude  reg.  i.  r.,  vice-preşedintele  „Cassei
                                                        Pentru  proprietarii  de  cai.  Comanda   CALENDARUL  ECONOMIC.’
       de  p ă s t r a r e 11  şi  proprietar,  întâmplată  azi
                                                   regimentului  ces.  şi  reg.  de  husari  Nr.  9
       la  oarele  5  d.  m.  în  al  66-lea  an  al  etăţii.                                        Ce  se  fticem  in  Auţ/ust ?
                                                   [Murăş-Oşorheiu]  face  cunoscut,  că  în  lunile
       Rămăşiţele  pământeşti  ale  scumpului  nostru
                                                   Septemvrie  si  Octomvrie  va  cumpăra  mai     Urmează  cu  oculatul.  Sapă în  jurul  po­
       decedat  se  vor  aşeza  spre  odichnâ  vecinică
                                                   mulţi  cai  pe  seama  regimentului.  Caii  scoşi   milor  mai  tineri.  Samănă  salată  ernatică.
       Sâmbătă  în  16  August  st.  n.  Ia  4  ore  după                                     Adună  sămânţele  de  legumi  coapte  acuma,
                                                   la  vânzare  trebue  să  fie  în  etate  de  4—7
       ameazi.  Sângătin,  în  14  August  st.  n.  1902.                                     le  curăţeşte  şi  acaţă  în  cuiu,  punându-le  în
                                                   ani,  înalţi  de  158— 166  centimetri  şi  fără
       Neconsolabila  tamilie.—   Jalnica  familie  pri­                                      săculeţe.  Seceră  ovăsul,  ce-’l  mai  ai.  Samănă
                                                  scăderi,  pentru  cari  comanda  ofere  preţ  de   rapiţa.  Dacă  vezi  albinele,  că  prea  mult. şed
       mească  şi  din  partea  noastră  cele  mai sincere
                                                  650  coroane.  Cei cari  au  cai  se  corăspundă   pe-afară,  e  semn,  că  n’au  ce  se  lucre.  Ridică
       condolenţe.                        Red.
                           *                      cerinţelor  de  mai  sus  şi  votsc  să  îi  vândă,   coşniţele,  punând  sub  ele  nişte  bucăţi  de
                                                                                              Scânduri  potrivite.  Stupii  fără  matcă  să  îm­
            Retragerea  din  circulaţie  a  bancnotelor   pot  anunţa  încă  de  acum  comandei.  Locul   preună  cu alţii mai  slabi.  Urmează  cu  plivitul
       de  5  şi  50  fl-  Până  la  finea  lui  Iulie  a.  C.   şi  detailurile  târgului  vor  fi  fixate  mai  târziu.  viei.  Uscă  poame  şi  fasole  pentru  earnă.  Al-
       s’au  retras  deja  din  circulaţie  bancnote  de  5          ■  *                     toii  oculaţi,  văzând,  că  nu  s’au  prins,  trebue
       şi  50  fl.  în  valoare  de  108.131  milioane   Ninsoare.  Mercuri  noaptea  spre  Joi  a   din  nou  oculaţi.  Propteşte  pomii  prea  încăr­
       fiorini; Retragerea completă a acestor bancnote   nins  pe  Bucegiu,  acoperindu-’l  cu  zăpadă   caţi  şi  răreşte  poamele  prea  dese,  ca  să  se
                                                                                              poată  coace.  Ară  pentru  toamnă şi  pe  la  ca­
       se  va  terimina  deja  în  toamna  acestui  an.  până  jos,  unde  încep  pădurile.  In  Zârneşti   pătul  lunei  pOţi  şi  sărnăna.  Adună  simburi
                           *                      termometrul  a  coborît  la  5°  d’asupra  lui
                                                                                              de  toate  poamele.   \
            Negustori  de  fete  deţinuţi,  După-cum   zero.  Piatra  Craiului  e  albă  de  zăpadă.   /
       se  vesteşte  din  Budapesta,  gendarmeria  a                  *
       deţinut  la  graniţa  românească  3  negustori   Exploatare de păduri.  Ni-se împărtăşeşte   Cursul  pieţii  din  Budapesta
       vestiţi  de  fete cu numele:  Romulescu,  Simon   cŞ  pădurile  din  jurul  Turzii  de  un  timp  în­
       şi  Velyi.  S’a  constatat,  că  Romulescu  voia   coace  sunt  exploatate  de  societăţi  străine  şi   —  în  19  Augus.t,  1902  n.  —
       să  transporteze  în  România  12  fete  tinere   în  urma  acestei  exploatări  nu  numai  preţul
                                                                                                                      per  50  klgr.
       provăzute  cu  paşapoarte  false.  Cercetarea   lemnelor  s’a  urcat  într’un mod  necrezut,  dar’
                                                                                             G r â u .....................  cor.  6‘85  până  la  7.50
      făcută  la  casa  lui  a  adeverit,  că  dânsul  de   şi  bieţilor  Moţi,  cari  prin  lucrarea  lemnelor   Săcară   . . . . .   »   5'85   »   »   6‘20
      ani  de  zile  stă  în  legătură  cu  toţi  negustorii   şi  vinderea  lor  îşi  câştigau  pânea  de  toate   Grz   . . . . .    »   5.15   »   »   5-40
      de  fete  din  Ungaria  şi  Orient  şi  că  deja   zilele,  li-s’a  luat  puţinul  isvor  de  subsistinţă.   Oves  . . . . . .   »  "5*60   >   >   6.—
      până  acum  a transportat pe seama  Orientului   Ar  fi  bine  ca  Românii  cu  stare  bună  şi   Cucuruz   . . . .    >   5T0   »   »   5.20
                                                                                             Rapiţă  . . . . .    >   9.30   »   »  10-55
      sute  de  fete  nevinovate.                 pricepători  în  ale  exploatării  pădurilor  să  se
                          ♦                                                                  Untură  . . . . .    »  6 9 —   »   »  69.50
                                                  asocieze  ca  să  cumpere  înşişi  lemnele  de  Slănină ' .  . . . .    »  59-—    »   »  63’—
   1   2   3   4   5   6   7   8